Contestația lui Nicușor Dan la CCR a picat. Legea împotriva extremismului și antisemitismului rămâne în vigoare

Curtea Constituțională a României (CCR) a organizat joi o ședință pentru a decide dacă legea împotriva fascismului și legionarismului e constituțională, la sesizarea președintelui Nicușor Dan.

UPDATE 12:15 CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan

Curtea Constituțională a României a respins în unanimitate sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan asupra legii care sancționează extremismul și antisemitismul. Judecătorii CCR au decis că obiecția este neîntemeiată, iar prevederile contestate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, potrivit comunicatului emis de CCR.

În motivarea soluției, Curtea a arătat că legea este „clară, precisă și predictibilă”, urmărind un scop legitim, acela de a proteja, prin mijloace de drept penal, valorile sociale fundamentale ale unei societăți democratice, inclusiv demnitatea umană și drepturile fundamentale.

Judecătorii subliniază că termeni precum „nazism”, „fascism” și „legionarism” reflectă realități istorice concrete, care nu pot fi golite de sens prin reinterpretări juridice, deoarece ele au definit regimuri politice criminale ce au comis atrocități și încălcări grave ale drepturilor omului.

„Consacrarea normativă a infracțiunilor specifice și scopul legii criticate sunt justificate și legitime”, precizează Curtea, subliniind că măsurile sunt proporționale și nu afectează drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare, conștiință sau accesul la educație și cultură.

Curtea Constituțională a subliniat că această decizie este conformă cu valorile și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și că în nicio societate democratică nu pot fi tolerate ideologii care au fundamentat exterminarea fizică a unor grupuri de oameni.

TEXTUL INIȚIAL

În ședința, care va începe în jurul orei 11:00, se va analiza contestația făcută de Nicușor Dan la Legea care înăsprește pedepsele pentru fascism, legionarism, rasism sau xenofobie.

Pe ordinea de zi a ședinței CCR în noua componență, cu trei noi judecători - Mihai Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș - și cu Simina Tănăsescu în fruntea instituției, figurează: „Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2002 privind interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și pentru modificarea Legii nr.157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, obiecție formulată de Președintele României”. 

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-o conferință de presă de luni, motivul pentru care a decis să atace legea la CCR. 

„Evident că nu sunt o persoană care să încurajeze tipul acesta de manifestări și vreau să întrebăm toți Parchetul ce s-a întâmplat cu zecile sau poate sutele de amenințări pe care jurnaliștii le-au primit în cursul lunilor noiembrie-decembrie 2024. Deci aici vorbim de niște fapte extrem, extrem de concrete, amenințări la adresa unor jurnaliști, sau ce s-a întâmplat cu amenințările la adresa domnului Vexler primite imediat ce această lege a fost pusă în circuitul parlamentar”, a declarat președintele. 

CCR va trebui să judece legea privind combaterea extremismului, pe care președintele Nicușor Dan a refuzat să o promulge și a trimis-o la Curte.

„Dacă ne uităm la conținutul legii, o să vedeți că sunt niște chestiuni extrem de neclare. În Făgăraș există o asociație care se ocupă de promovarea rezistenței din munții Făgăraș. Între membrii rezistenței sunt câteva persoane care în trecut au făcut parte din mișcarea legionară. Această asociație are sau nu caracter legionar, pentru că legea nu ne spune. Legea spune că dacă faci o organizație cu caracter legionar trebuie să faci pușcărie. Eu cred că nu. Eu cred că e legitim să faci o organizație care să promoveze rezistența anticomunistă din munții Făgăraș. Legea trebuie să fie foarte clară”, a explicat președintele Nicușor Dan.

Preşedintele României a trimis Curţii Constituţionale în 10 iulie o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii. Dacă ea va fi declarată neconstituțională, se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții. În cazul în care sesizarea este respinsă, Nicușor Dan va avea două opțiuni: să o promulge sau să o trimită în Parlament pentru reexaminare.

Ce prevede Legea

În Legea adoptată de Parlament în 11 iunie se precizează că „distribuirea sau punerea la dispoziția publicului, în orice mod, de materiale fasciste, legionare, rasiste și xenofobe constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi”, iar dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic, „limita de pedeapsă se majorează cu jumătate”. 

De asemenea, se introducea și o sancțiune de la 3 luni la 3 ani pentru persoanele care promovează în public cultul persoanelor „care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste”. 

„Fapta persoanei de a promova, în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de război al persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea unor drepturi”, conform legii adoptate. 

O altă modificare prevede că: „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului pe teritoriul României ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 la 3 ani și interzicerea unor drepturi”. Înainte exista și posibilitatea unei amenzi, în loc de sancțiunea cu închisoarea.