Politico: Campaniile de dezinformare alimentează epidemia COVID-19 în România

Campaniile de dezinformare, teoriile conspiraţiei şi propaganda rusă alimentează epidemia de COVID-19 în România, notează Politico.

Ca şi alte ţări europene, România se confruntă cu creşteri ale numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus, cu peste 1.000 de noi infecţii zilnice. Totodată, teoriile conspiraţiei au luat amploare în contextul măsurilor guvernamentale de combatere a epidemiei.

La posturi de televiziune, politicieni şi activişti coronasceptici au sădit îndoiala cu privire la legitimitatea măsurilor de prevenţie precum carantine locale şi purtarea măştilor în spaţii publice contribuind la creşteri ale numărului infecţiilor. 

De partea cealaltă, guvernul a avertizat cu privire la surse neoficiale de informare. 

Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a spus că au existat câteva „tipuri de campanii de dezinformare” mergând de la articole online şi postări pe reţele sociale la „atacarea oricărei persoane, inclusiv în funcţii oficiale, care postează orice informaţie menită să avertizeze publicul” . Au fost şi campanii plătite din partea unor persoane care au vrut „să sfideze public recomandările noastre” adresându-se tinerilor „pentru a-i convinge să nu mai poarte măşti”. 

Au mai fost şi aceia care au venit cu opinii nefundamentate ştiinţific - unii dintre ei doctori din alte domenii pe care le-au oferit drept argumente împotriva măsurilor de prevenţie.

„Cel puţin parţial” aceste dezinformări au dus la noi infecţii, spune Arafat.

„Toate astea cumulate au avut cu siguranţă un impact asupra populaţiei, creând confuzie şi recrutând adepţi care au încetat să mai respecte regulile, au renunţat la măşti şi au început să răspândească teorii ale conspiraţiei. De aici ajungem la o răspândire mai extinsă a virusului la nivel comunitar”, a completat.

Într-o anumită măsură dezinformarea provine şi de la organizaţii media susţinute de Rusia, precum Sputnik.

Potrivit Corinei Rebegea, director al Centrului pentru analiza politicilor europene, campaniile de dezinformare sunt construite de actori statali şi de numeroşi alţii locali. Grupuri ultranaţionaliste şi anti-vaccin au promovat teorii ale conspiraţiei cu privire la noul coronavirus de la începuturile pandemiei.

Apoi sunt politicienii români care fac un joc iresponsabil dând greutate dezinformării pentru a submina acţiunile guvernului. „Mesaje care minimalizează efectele coronavirusului sunt preluate de politiceni şi comentatori cunoscuţi. Este foarte periculos în România, pentru că vedem un model caracteristic pentru Balcani, unde penetrarea propagandei ruse este mai profundă”, a spus aceasta.

Ediţia locală a publicaţiei ruse Sputnik a promovat manifestaţiile antiguvernementale laolaltă cu ideea că efectele îmbolnăvirii au fost exagerate de guvern.

Una din cele mai prolifice activiste ale coronasceptismului în România, Iosefina Pascal, a fost adesea prezentată favorabil de Sputnik, care i-a urmărit îndeaproape activitatea. 

Deseori în România aceste opinii influenţează politica naţională, scrie Politico.

Rebegea a subliniat că PSD, cel mai mare partid din România, are şi cei mai mulţi coronasceptici. Lia Olguţa Vasilescu, parlamentar PSD, a pus la îndoială ratele oficiale ale infectărilor, în timp ce PSD a minimizat severitatea pandemiei COVID-19 pe reţelele sociale.

Nicolae Ţîbrigan, analist LARICS, a arătat că populaţia româniei e extrem de susceptibilă la dezinformare . Acesta a citat un studiu efectuat în luna aprilie: 41% dintre români s-au arătat convinşi de faptul că boala este o armă biologică americană.

Un procent mare în raport cu majoritatea ţărilor europene, dar asemănător cu ţările vecine. În parte apelul la teoriile conspiraţiei se explică prin gradul scăzut de încredere în presă şi stat al populaţiei României.

„Sondajele arată că oamenii predispuşi să creadă în aceste teorii au un risc mai ridicat de îmbolnăvire. Din păcate, neglijenţa acestei categorii de oameni creduli îi pune în pericol pe ei şi pe cei din jur”.