Ploaie otrăvită peste Marea Neagră şi Dobrogea

Pulberea cărămizie care a căzut săptămâna trecută în mai multe oraşe din sudul ţării conţine fier, cupru, plumb şi alte metale grele. Specialiştii de la pro­tecţia mediului spun că, în mod normal, în aer nu ar trebui să existe nicio urmă de astfel de metale şi că inhalarea acestora poate fi periculoasă dacă fenomenul se va repeta.

La finele săptămânii trecute, peste Constanţa şi împrejurimi s-a aşternut un praf de culoare cărămizie. Potrivit specialiştilor de la Mediu, fenomenul a fost semnalat în judeţul Constanţa, în Bărăgan şi în Bucureşti. Patronii de spălătorii auto au fost cei mai fericiţi. „Am avut clienţi cu 200% mai mulţi faţă de o zi bună", a afirmat Ion Butu, patronul unei spălătorii din Constanţa.

Citiţi şi:

Taxa de poluare zace în sertare
Braşov: Localnicii din Victoria se simt abandonaţi poluării

Specialiştii Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Constanţa au prelevat probe pentru a stabili componenţa prafului, iar rezultatele analizelor dovedesc o realitate de necrezut. „Ploaia" conţinea cupru, fier şi zinc în cantităţi apreciabile.

Praf din deşert

De asemenea, în aerul respirat de cei din Dobrogea s-a regăsit şi crom, plumb, nichel, arsen şi cadmiu. Specialiştii declară că aceste metale grele se regăsesc în mod normal doar în sol.

„Aerul pe care îl respirăm conţine oxigen, azot şi gaze inerte", au precizat specialiştii APM. Ei spun că niciodată până acum nu s-au mai întâlnit cu un asemenea fenomen. Ţinând cont că praful a afectat şi capitala Greciei, Atena, reprezentanţii APM Constanţa au presupus că este vorba despre o pulbere adusă de vânturi din Sahara. „Pulberile pot fi ridicate la înălţimi mari, de până la 1,6 kilometri. La asemenea înălţimi, curenţii de aer le poartă pe distanţe mari", a explicat directorul APM Constanţa, Senol Zevri.

Meteorologii contrazic ipoteza aceasta. „Hărţile noastre din acea noapte nu indicau o legătură cu nordul Africii, aşa că excludem această ipoteză", a explicat Ion Păun, de la Centrul Meteorologic Dobrogea.

Specialiştii spun că periculozitatea pulberilor este dată nu doar de compoziţia chimică, ci şi de dimensiunile particulelor. Prin inhalare, acestea ajung în plămâni. „Putem considera că am avut noroc, având în vedere că pulberile s-au depus în timpul nopţii, sub formă de noroi şi nu direct ca material prăfos. Gradul de periculozitate a fost diminuat", a mai precizat Zevri. Expertul de mediu Traian Petrescu atrage însă atenţia că fenomenul este grav: „Metalele grele nu pot fi tratate în niciun fel. A plouat, s-au dus în canalizare, în sol şi vor ajunge în pânza freatică, ceea ce este foarte periculos".

Pericol

Medicii avertizează că fenomenul poate deveni periculos pentru sănătatea populaţiei în cazul în care se repetă. În cantităţi mari, plumbul poate genera anemie, nichelul - boli respiratorii, cadmiul - hipertensiune arterială şi ateroscleroză, iar cuprul poate determina iritaţii ale căilor respiratorii.