Peste 90 de persoane au fost puse sub control judiciar în ultima săptămână. Alte 13, arestate la domiciliu

Peste 90 de persoane au fost puse sub control judiciar şi alte 13 au fost arestate la domiciliu, în ultima săptămână, acestea fiind sub supravegherea poliţiştilor.

Potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română, în perioada 21-25 iulie au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 106 persoane. Astfel, poliţiştii au luat sub supraveghere 13 persoane arestate la domiciliu şi 93 în cazul cărora instanţele au dispus măsura controlului judiciar.

Pentru alte 36 de persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri. Astfel, în 28 de cazuri, controlul judiciar dispus iniţial a fost înlocuit cu arestarea preventivă, în două cazuri cu arestul la domiciliu şi într-un caz cu controlul judiciar pe cauţiune. 

De asemenea, pentru trei persoane, arestul la domiciliu a fost înlocuit cu arestarea preventivă, iar pentru alte două a fost înlocuit cu măsura condamnării.

Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la structurile de supraveghere judiciară. Aceştia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub supraveghere judiciară îşi respectă obligaţiile, iar în cazul încălcării acestora, sesizează instanţa.

Noul Cod de Procedură Penală a „venit” cu cinci măsuri preventive

Potrivit noului Cod de Procedură Penală, care a intrat în vigoare pe 1 februarie 2014, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghre, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnată de organul judiciar care a dispus măsura.