Oraşul părăsit din Munţii Călimani

O fostă exploatare minieră aflată în „conservare” îi sperie pe drumeţii care ajung întâmplător în zonă. Puţini excursionişti se aventurează în „oraşul-fantomă”, ascuns între munţii Parcului Naţional Călimani.

Zeci de cămine, depozite, hale şi cantine părăsite de ani de zile se degradează sub cerul liber, în Munţii Călimani. Vântul şuieră sinistru printre geamurile sparte, iar vegetaţia a năpădit peste tot.Oamenii din zonă îşi amintesc cu nostalgie cum au trăit şi muncit în „oraşul-fantomă”, până au ajuns şomeri.

Pe vremuri, acolo se lucra la extragerea sulfului într-un ritm îndrăcit, de trei schimburi pe zi. „În fiecare zi, la ora 14.30, se puşca şi când se punea multă dinamită se ridica un nor de praf care se vedea de la 15-16 km. Era un nor ca o ciupercă, iar în afară de dinamită se mai folosea motorină şi azotat”, şi-a amintit Traian Dăscăliţa, fost lucrător la mina de sulf.

Mina părăsită, O bombă ecologică

Închiderea exploatării, în 1997, a venit ca o lovitură pentru cei care munciseră acolo timp de 30 de ani. La fel de grav, mina de sulf a lăsat în urmă un dezastru pentru mediul înconjurător.

Mirosul înţepător de sulf persistă în aer şi chiar şi localnicii care duc dorul minei recunosc că zona este poluată. „Când lucram acolo, apa râului Neagra avea miros de ouă clocite şi nu putea fi folosită în niciun fel. Totuşi, nu a fost o poluare prea mare. Dacă erau aşa probleme, credeţi că mai creştea pinul cembras, o specie foarte pretenţioasă?”, s-a întrebat Traian Dăscăliţa.

Buldozerele vor intra în oraş

În acest an, Ministerul Mediului a investit 10 milioane de euro pentru ecologizarea a 150 de hectare, în jurul fostei mine. Firma Fa Wittfeld Ro din Bucureşti, care a câştigat licitaţia pentru ecologizare, trebuie să stabilizeze haldele de steril, să ridice 45 de km de gărduleţe şi stăvilare şi să planteze 140.000 de puieţi de pomi.

De asemenea, vor fi rase la pământ cele 38 de clădiri de la gura minei, ceea ce va înseamna practic sfârşitul „oraşului fantomă”. Până şi molozul rezultat în urma demolării va fi evacuat din rezervaţie.

Lucrările vor dura patru ani, dar unele răni nu se vor închide niciodată. Mirosul de sulf va persista multă vreme. „Cariera de unde s-a extras sulful, adâncă de câteva sute de metri, rămâne deocamdată la fel, cu precizarea că vom realiza un dig pentru a opri scurgerea apelor”, a explicat Sorin Proboteanu, directorul firmei Fa Wittfeld Ro.

Apa râului Neagra avea miros de ouă clocite şi nu putea fi folosită în niciun fel.

Traian Dăscăliţa, fost miner