NYT: Românii sunt în stradă împotriva corupţiei care le domină cultura politică, le subminează economia şi democraţia

Guvernul român nu a folosit, cel puţin, justificările obişnuite atunci când a adoptat o măsură care slăbea pedepsele aplicate oficialilor pentru corupţie - că unge roţile birocraţiei muribunde, că creşte salariile funcţionarilor prost plătiţi, că răsplăteşte iniţiativa.

El a acţionat pe furiş, în noaptea de 31 ianuarie, printr-o ”ordonanţă de urgenţă”, care nu are nevoie de aprobarea Parlamentului, comentează The New York Times într-un editorial şi care a publicat vineri - în limba română - articolul ”În România, tentaculele corupţiei cuprind viaţa de zi cu zi”, cu mărturii ale românilor despre corupţie.

Singura urgenţă evidentă era că o mulţime de oficiali au fost acuzaţi de corupţie, inclusiv omul care deţine adevărata putere, din spatele Guvernului social-democrat, comentează vineri, în ediţia online, comitetul editorial al ziarului american într-un editorial intitulat ”Romanians Against Corruption”, un text care urmează să apară sâmbătă în ediţia naţională tipărită, la pagina A9.

Faptul că sute de mii de oameni au ieşit în stradă ca să protesteze faţă de reculul Guvernului în lupta împotriva corupţiei şi să-i ceară să demisioneze nu este deloc o surpriză. Până duminica trecută, Guvernul revoca ordonanţa, iar miercuri ministrul Justiţiei şi-a asumat măsura şi a demisonat. Dar protestatarii, conştienţi că aceasta nu este o victorie, au rămas în stradă.

Corupţia este adânc răspândită în România. Însă, în ultimii ani românii au fost încuraţi de succesul unei agenţii speciale, Direcţia Naţională Anticorupţie, care a adus mii de cazuri în tribunal, inclusiv unele implicând oficiali de rang înalt.

Printre ei se află şi Liviu Dragnea, puternicul conducător al social-democraţilor, care nu poate fi premier deoarece ispăşeşte o condamnare cu suspendare pentru fraudă electorală şi este acuzat de abuz de putere. Partidul său a câştigat decisiv alegerile din decembrie, la un an după ce a fost înlăturat de la putere prin proteste similare. La fel ca liderii aleşi în Ungaria şi Polonia, social-democraţii şi-au considerat victoria un mandat să facă orice este necesar pentru a-şi atinge obiectivele. Partidul a propus o lege în vederea graţierii celor care ispăşesc până în cinci ani de închisoare pentru anumite infracţiuni - o măsură despre care a spus că era menită să reducă suprapopularea în închisori. Apoi a venit ”ordonanţa de urgenţă” care, între alte prevederi, nu i-ar fi trimis la închisoare pe oficiali care ar provoca prejudicii în valoare de până în 200.000 de lei (47.000 de dolari).

Este neclar dacă aceste măsuri i-ar fi permis lui Dragnea să devină premier. Însă publicului aşa i s-a părut. În pofida retragerii ordonanţei, protestele au continuat - potrivit legislaţiei române, dacă ordonanţa ar fi intrat în vigoare chiar şi pentru o scurtă perioadă de timp, exonerările ar fi intrat în vigoare.

Dragnea şi aliaţii săi au dat vina pe inamicii lor politici pentru proteste. Însă românii din stradă nu sunt acolo pentru a ataca un anumit partid. Ei sunt acolo pentru a cere sfârşitul real al corupţiei, care le domină cultura politică, le subminează economia şi democraţia.

Pe de altă parte, în articolul ”În România, tentaculele corupţiei cuprind viaţa de zi cu zi”, publicat în ediţia online de vineri, Palko Karasz scrie că ”în timp ce protestele se intensificau în cursul săptămânii trecute, The New York Times a cerut românilor să descrie situaţii în care au avut de-a face cu corupţia. Au vorbit despre mita de zi cu zi — în spitale, şcoli şi instituţii publice. Unii dintre ei sunt descurajaţi spunând că este o problemă adânc înrădăcinată cultural. Mulţi sunt înfuriaţi de ordonanţa de urgenţă de care ar fi beneficiat direct unii politicieni proeminenţi şi se tem că astfel este frânată lunga luptă împotriva corupţiei pe care o poartă ţara”.

”După apelul iniţial pentru relatările românilor, am continuat cu întrebări despre proteste. Mărturiile de mai jos au fost condensate şi editate pentru claritate. Majoritatea răspunsurilor ne-au fost trimise în limba engleză”, precizează ziarul.