„Nu trageţi, dom’ profesor. Sunt eu, Şpăgărică!“

Studenţii au ales un mod ironic de a-i conştientiza pe colegi că nu trebuie să dea mită dascălilor. Oficialii Universităţii „Dunărea de Jos“ din Galaţi susţin că nu există cazuri dovedite de dare sau solicitare de mită. Practica însă îi contrazice.

Există studenţi care preferă să înveţe decât să mituiască profesorii pentru o notă de trecere. Odată cu începerea sesiunii de iarnă, Liga Studenţilor de la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi a lansat campania de luptă împotriva şpăgii intitulată

„Nu trageţi domn' profesor... Sunt eu, Şpăgărică!". Practic, Liga va începe o monitorizare a sesiunii de examene. Mai multe echipe de studenţi vor avea misiunea de a semnala cazurile în care profesorii spun explicit sau fac aluzie la şpagă.

„Oficial, nimeni nu recunoaşte amplitudinea pe care acest fenomen o are în societatea românească, în general, şi în mediul universitar, în particular. Cu toate astea, toţi ştim că fenomenul există, îl vedem în jurul nostru şi, de cele mai multe ori, alegem să îl ignorăm sau să îl «suportăm»", spune Dorin Coteţ, preşedintele Ligii Studenţilor.

„Campania este bine-venită"

Cristi Dumitru, coordonatorul departamentului Relaţii publice şi comunicare din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos", susţine această campanie, deşi a ţinut să precizeze că, în ultimii ani, nu s-a înregistrat niciun caz concret de luare sau dare de mită în universitatea gălăţeană. „Orice activitate a organizaţiilor studenţeşti, îndreptată împotriva fenomenelor care nu-şi au locul în mediul universitar, este bine-venită", declară Cristi Dumitru.

El a mai spus că nu există dovezi pentru susţinerea ideii că „şpagă există, nu şi şpăgari" şi consideră că vinovaţi sunt studenţii care nu reclamă, în mod oficial, în cazul în care li se pretinde mită pentru promovarea examenelor. Astfel, conducerile facultăţilor şi a universităţii nu pot lua măsuri. Cristi Dumitru susţine că astfel de campanii sunt utile pentru prevenirea fenomenului sau pentru limitarea lui „în cazul în care acesta există".

Printre studenţi, părerile sunt împărţite, dar cei mai mulţi nu cred în efectele aceastei campanii. „E bine-venită o astfel de campanie, dar sunt oarecum sceptică. Nu cred că se vor schimba multe în universitate. Adică, unii studenţi cred că vor continua să dea spagă, pentru a-şi masca neputinţa, şi unele cadre didactice automat vor lua sau vor cere anumite favoruri financiare, dacă vor considera că se poate", spune Anca Creţu, studentă la teatru.

Bursa şpăgii la olteni

Şi la Craiova, nu există facultate la care să nu se vorbească despre şpagă. Studenţii spun că facultatea cu cele mai mari „scoruri", atunci când vine vorba de examene, este cea de Ştiinţe Economice. „Depinde de materie şi de profesor. Eu o singură dată am plătit pentru un examen pe care încercam să îl iau pentru a treia oară. Am dat 150 de euro, acum un an", mărturiseşte Florin, student la Ştiinţe Economice.

Tinerii de la Facultatea de Litere şi cei de la Ştiinţe Socio-Umane spun că preţul unui examen variază în jurul a 300 de lei. Doar la Agronomie, Horticultură şi Educaţia Fizică „preţul"unui examen coboară la 200 de lei.

Sfătuiţi să depună plângere

Studenţii sunt invitaţi să anunţe cazurile de şpagă conducerii universităţii. În astfel de cazuri, identitatea studentului este confidenţială.

Profesorul Neculai Chifan, fost prodecan al Facultăţiii de Ştiinţe Economice din Galaţi, a fost condamnat în 2009 la doi ani şi patru luni de închisoare cu suspendare. El a obţinut 5.800 de lei de la 31 de studenţi sub pretextul că ar avea influenţă la alţi profesori.

Şpaga a devenit un fel de meserie în societatea românească. Campania iniţiată de Liga Studenţilor previne creşterea fenomenului în perioada sesiunii.
Simona Bolea
studentă, Galaţi

Ca orice jurist sunt de acord cu o astfel de campanie, numai că ea trebuie să plece de la ceva real. Noi îi încurajăm pe studenţi să fie corecţi.
Florin Tudor
profesor Facultatea de Drept, Galaţi