Napoleon Bonaparte era văzut ca Anticristul în Ţările Române

La începutul secolului XIX, viaţa şi faptele lui Napoleon sunt privite în Principatele Române prin prisma unui ortodoxism profound. Datorită faptului că Revoluţia Franceză a luptat pentru religia raţiunii împotriva religiei lui Dumnezeu, oamenii culţi din Principate, care în general erau clerici, vedeau Revoluţia Franceză ca pe o Apocalipsă, iar pe Napoleon, Anticristul.

Printre cei care au scris în Principate despre evenimentele din Europa la începutul secolului XIX, evenimente dominate de figura lui Napoleon Bonaparte, se număra Nicolae Stoica de Haţeg în „Cronica Banatului"; Zilot Românul în „Înainte de Tudor Vladimirescu.1800-1821. Ultima cronică română din epoca Fanarioţilor".

„Cronica Banatului" este opera de căpetenie a lui Nicolea Stoica (de Haţeg), la care a lucrat aproape doi ani, în 1826 şi 1827, cu unele reveniri asupra ei până în anul 1829, pe măsură ce cronicarul îşi amintea evenimente omise sau intră în posesia unor noi izvoarea. Privitor la istoria universală, autorul aminteşte despre Revoluţia franceză şi despre războaiele lui Napoleon.

Faţă de revoluţia din Franţa cronicarul se situează pe poziţii de totală condamnare. Atitudinea sa este explicabilă: revoluţionarii francezi erau duşmani ai Imperiului Habsburgic, iar Nicolae Stoica era din Banat, care aparţinea de Imperiul Austriac.

Valoarea cronicii este mare datorită ştirilor cu caracter politic şi militar şi a informaţiilor amănunţite despre unităţile participante şi comandantii lor, despre luptele purtate. Câteva din aceste broşuri ar fi putut fi: „Napoleon Bonaparte ce au fost şi ce iaste. O întocmită arătare despre viaţa şi faptele sale", apărută la Buda în 1815; „Viaţa împăratului Bunăparte" apărută la Sibiu în 1810.

Citeşte pe Historia.ro ce conţin cronicile