Motivare: de ce nu vrea CSM complete de 3 în civil

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a motivat avizul favorabil dat pentru amânarea trecerii la complete de trei în loc de doi judecători în materie civilă, susţinând că o astfel de modificare nu creşte calitatea actului de justiţie şi ar conduce la supra-încărcarea instanţelor.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a fost de acord cu amânarea trecerii la complete formate din trei judecători, în loc de doi, mai ales în cauzele civile, acolo unde încărcătura e foarte mare, iar personalul insuficient. Modificarea, introdusă intempestiv prin Ordonanţă de Urgenţă de către fostul ministru Tudorel Toader la finalul anului 2018, ar fi trebuit să intre în vigoare la începutul acestui an împreună cu o serie de alte prevederi, pensionarea anticipată, dublarea perioadei de studiu al INM, măsuri ce ar fi reprezentat un adevărat stres pentru sistemul judiciar.

În ceea ce priveşte completele de judecată, CSM arată că încă din iulie 2019 a fost înaintată către Parlament o propunere de revenire la judecarea în complete de doi judecători a apelurilor în materie civilă, în contextul în care schemele de personal sunt subdimensionate. Consiliul a invocat atunci numărul foarte mare de cauze civile aflate pe rolul tribunalelor şi curţilor de apel, care au competenţă în soluţionarea apelurilor în materie civilă. Astfel, aceste instanţe gestionează un număr semnificativ de apeluri, încărcătura judecătorilor fiind foarte mare.

Potrivit CSM, există instanţe care au grad de încărcare dublu faţă de media naţională, astfel că majorarea numărului de judecători în complete ar conduce la o grevare şi mai mare a activităţii. În plus, există în continuare numeroase locuri vacante, mai ales la nivel de tribunale. În fapt CSM a publicat joi, situaţia posturilor de judecător din sistemul judiciar, unde cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, există un deficit de personal de aproape 10%. Astfel la un total de 4920 de posturi, există un deficit de 441 de posturi vacante. În fapt, o analiză elementară, arată că această modificare ar duce la dublarea activităţii de muncă a magistraţilor. Astfel, la o curte de apel cu 12 judecători ce are de rezolvat 1200 de dosare, ar însemna că celor 6 complete de 2 judecători le revin câte 200 de cazuri. O trecere la complete de 3, ar însemna un total de 300 de dosare, deci o creştere cu 50% a volumului de muncă.

Nu ar creşte calitatea actului de justiţie

Referitor la scopul creşterii calităţii deciziilor luate, prin creşterea numărului membrilor din completele de judecată, CSM arată că oricum se poate ajunge la un complet alcătuit din trei judecători în apel, acolo unde cei doi judecători ce alcătuiesc completul nu cad de acord asupra soluţiei. „Or, în cazul în care completul de apel ar fi alcătuit cu 3 judecători, soluţia se poate pronunţa şi cu o majoritate de 2 la 1, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, poate fi decisivă părerea a doar doi din cei trei membri ai completului de judecată", scrie în motivarea publicată de CSM. În concluzie, magistraţii CSM sunt de părere că judecarea apelurilor în alte materii decât cea penală trebuie făcută în complet de doi judecători, iar în cauzele penale judecarea în complet de trei judecători să fie amânată. 

Totuşi, unii specilişti în Drept susţin că această raportare directă a numărului de judecători faţă de calitatea actului de justiţie nu poate fi făcută atât de rapid. „Evident, dacă ai trei judecători care nu-şi fac treaba nu sporeşte calitatea actului de justiţie. Sigur, doi judecători sunt cei ce iau o hotărâre, însă un al treilea judecător poate face o opinie separată, unde îşi poate motiva punctul de vedere, ceea ce este important. Sistemul nostru judiciar a mai avut complete de civil de trei, problema este lipsa de personal, şi nu găsesc o explicaţie pentru persistenţa acesteia. Procesele durează foarte mult. Instanţa Supremă a început să dea deja termene peste doi ani. Dacă ai un proces civil, asta înseamnă cam trei ani de mers pe la tribunale. Şi dacă se ajunge şi la Curtea Supremă în Contencios, atunci mai avem încă trei ani. Astfel că, atunci când primeşti o sentinţă de multe ori, nu-ţi mai foloseşte la nimic. Am ajuns la fel ca în Imperiul Otoman unde răspunsul la o cerere o primeau nepoţii”, a declarat Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale.

Măsura majorării numărului membrilor completelor a fost amânată până la 1 ianuarie 2021 prin Legea nr. 239/2019, publicată în decembrie 2019 în Monitorul Oficial, act normativ ce prevede, totodată, prorogarea cu doi ani, adică până la 1 ianuarie 2022, a posibilităţii magistraţilor de a beneficia de pensionarea anticipată