Moscheea din Bucureşti pe Huffington Post: „Proiectul moscheii împarte românii în două tabere“

„Ce-i vei spune fiului tău despre istoria românilor în faţa celei mai mari moschei din Europa?“ Înarmaţi cu acest slogan rasist scris pe pancarte, sute de oameni au protestat în centrul Bucureştiului faţă de construirea unei moschei care ar putea găzdui 2.000 de persoane, notează jurnalista româncă Alexandra Spânu pe platforma de bloguri a publicaţiei „Huffington Post“.

Pentru protestatarii mobilizaţi pe reţelele sociale, din cauza acestei construcţii, România îşi va pierde identitatea naţională. Prima întrebare care vine în mintea românilor este: de ce vrea România să pună în aplicare acest proiect, deoarece ţara este predominant ortodoxă? La această întrebare nu sunt răspunsuri simple. Mai ales într-un moment când politica românească traversează ape tulburi: preşedintele Klaus Iohannis este liberal, prim-ministrul Victor Ponta este socialist, iar drumurile lor nu se prea intersectează, notează Alexandra Spânu pe platforma de bloguri a „Huffington Post“, într-un articol despre controversele ce înconjoară construcţia celei mai mari moschei din Europa.

În luna mai, prin ordonanţă de guvern, comunitatea musulmană a primit un teren de 11.000 de metri pătraţi pentru construirea unei moschei, dar banii pentru a o ridica ar trebui să vină din Turcia. În timp ce fostul şef al statului, Traian Băsescu, a susţinut că moscheea ar fi un real pericol pentru securitatea naţională, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, nu înţelege de unde a apărut această controversă privind un proiect ce se doreşte pacifist.

Dar vremurile se schimbă şi oamenii mai puţin. „Noi nu vrem proiectele lui Erdogan în România. Vedem efectele lor în Siria şi Irak“, scria pe pancarta unui manifestant.

65.000 de musulmani trăiesc în România, dintre care 10.000 în Bucureşti. Descris de protestatari ca fiind „un cal troian“, se pune întrebarea dacă este nevoie de moschee? Unii au propus un referendum pentru a afla. Cu un număr mic de musulmanii în capitala României, sunt puţine şanse ca un astfel de proiect să treacă de un referendum. 

Rămâne, de asemenea, problema toleranţei. Trebuie spus din nou că Islamul nu înseamnă terorism. Dumnezeu nu reprezintă, orice ar fi, o entitate pentru care oamenii să se arunce în aer, ci un ideal în numele căruia trăiesc în pace cu vecinii lor. Suntem departe de a ajunge acolo.

Un prim exemplu? Proiectul nu se va limita doar la a fi un loc de rugăciune, ci se prevede, de asemenea, o şcoală de vară pentru copiii musulmani. Dar acest lucru nu împiedică manifestanţii să creadă fel de fel de chestii. Unii chiar cred că moscheea va găzdui o universitate pentru 6.000 de studenţi. „Şi atunci ce va fi?“, se întreba unul dintre demonstranţi. „Ne vor copleşi, vom fi înghiţit fără ca noi să avem timp să realizăm cum am ajuns acolo“, continua el.

Pentru a calma lucrurile şi pentru a pregăti populaţia pentru acest proiect, guvernul a dat un termen de trei ani pentru ridicarea acestor construcţii, pentru ca minţile să se mai răcorească, conchide Alexandra Spânu.