Mănăstirea Costineşti, o oază de linişte

Locul de închinăciune este unicat în peisajul monastic din ţară. Cei care vor să-şi găsească liniştea sufletească departe de gălăgie pot ajunge la mănăstirea de pe malul mării, unde sunt primiţi şi cazaţi cu ospitalitate de către cele cinci măicuţe. Click aici pentru FOTOGALERIE.

La doar doi kilometri de aglomeraţia din Costineşti, în mijlocul câmpiei care duce spre satul Schitul se află o adevărată oază de linişte şi de credinţă, Mănăstirea „Sfânta Elena de la Mare“.

Turiştii pot găsi aici împăcare, linişte, dar şi curăţenie fizică şi sufletească, care în ultima vreme este destul de greu de întâlnit în haosul ce predomină în staţiunea învecinată.

Încă de la intrare eşti întâmpinat de o ogradă plină de flori, dar şi de maica stareţă Cipriana Negoescu, care, alături de celelalte patru măicuţe, te pofteşte cu evlavie în bisericuţă.

Reconstruită cu sacrificii

Reconstrucţia aşezământului a început pe actualul amplasamanet în mai 1996, după ce vechea mănăstire, care era situată în zona localităţii 23 August, a fost dărâmată, în 1950, de către comunişti.

Când a fost pusă piatra de temelie, măicuţele s-au rugat la adăpostul unui cort şi la umbra unei cisterne de apă, pe care tractoriştii din satul Schitul o schimbau o dată la două săptămâni.

Puţini pelerini

După cum ne-a spus maica stareţă, puţini sunt cei care trec pragul acestei aşezări monahice, chiar dacă la doi kilometri, în staţiune, sunt zilnic câteva zeci de mii de persoane.

„În general, la marile sărbători şi atunci când vremea este mai ploioasă, ne vin mai mulţi credincioşi. În această perioadă avem câte 50 de pelerini într-o zi, dar prea puţini sunt tineri“, a explicat măicuţa. Turiştii care nu au unde să stea peste noapte sunt primiţi şi cazaţi cu ospitalitate de către măicuţe în cele patru camere destinate exclusiv acestui lucru.

Pelerinii nu trebuie să achite vreun tarif de cazare, chiar dacă condiţiile sunt mult mai bune decât la unele hoteluri, dar trebuie să aibă în vedere că şi măicuţele au mare nevoie de ajutor financiar pentru a finaliza lucrările la chilii, la troiţa de la drumul principal şi la clopotniţă.

Dezvoltarea turismului

Pentru acest lucru ar fi nevoie de peste două milioane de lei. „Tot ce s-a construit aici a fost făcut cu mari eforturi din partea noastră şi cu sprijinul financiar al diferitor persoane de bună-credinţă”, a spus maica Cipriana. Aceasta a început demersurile pentru a obţine fonduri de la Guvern în vederea dezvoltării turismului ecumenic şi religios la malul Mării Negre.

De asemenea, stareaţa vrea să dezvolate şi un centru filantropic. În prezent, în incinta mănăstirii sunt îngrijite trei bătrâne bolnave, care au fost abandonate de familie.

Scurt istoric

Mănăstirea a fost construită în 1921 pe un teren din actuala localitate 23 August oferit de regina Elena, mama regelui Mihai. Despre Mănăstirea „Sfânta Elena de la Mare“ se pomeneşte pentru prima dată în 1934.

Episcopul Gherontie al Constanţei o recunoaşte ca „aşezământ mănăstiresc modest“, care cuprindea stăreţia cu paraclis, clopotniţa pe stâlpi şi o fântână în curte, cu numele reginei‑mamă, Elena. La slujba de sfinţire a mănăstirii a participat şi marele istoric român Nicolae Iorga. Timp de şapte ani a funcţionat ca mănăstire de maici, apoi aici au vieţuit călugări. În 1950, în perioada comunistă, lăcaşul a fost desfiinţat.