Lia Savonea, singurul candidat la șefia ÎCCJ. Ce măsuri propune pentru îmbunătățirea imaginii Instanței Supreme
0Lia Savonea propune în proiectul său de management pentru şefia ÎCCJ „o justiţie pentru oameni”, cu măsuri care să asigure predictibilitate, standardizarea hotărârilor judecătoreşti, unificarea accelerată a jurisprudenţei și îmbunătăţirea imaginii ÎCCJ.
Lia Savonea subliniază în proiectul de management depus pentru candidatura sa la șefia ÎCCJ, că este nevoie de „măsuri de substanţă”, nu un „polish de suprafaţă” pentru îmbunătățirea imaginii ÎCCJ.
„Obiectivele si demersurile pe care le asum în indeplinirea prerogativelor manageriale vor fi circumscrise ideii care, in opinia mea, concretizează sensul reglementarilor organizării judiciare: o justiție pentru oameni. (...)Justiţia este pentru oameni, cu oameni, pentru mersul normal al societății”, scrie judecătoarea în planul de management.
Savonea propune întărirea capacităţii organizatorice a ÎCCJ, pentru îndeplinirea obiectivelor și apreciază că formatul hotărârilor judecătoreşti necesită o minimă standardizare.
Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. - Lia Savonea, candidat șefia ÎCCJ
„În materia penală, spre exemplu, constatăm că, în mod frecvent în spaţiul public, eşecurile procurorilor pentru rechizitoriile slabe, probele insuficiente sau anchetele penale defectuoase sunt imputate instanţei de judecată. Confuzia între rolul acuzatorului şi cel al judecătorului afectează grav încrederea în actul de justiţie. (... ) Este fundamental ca opinia publică să înţeleagă că achitarea unui inculpat nu înseamnă slăbiciunea instanţei, ci dimpotrivă reflectă aplicarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi a standardului de probă”, scrie judecătoarea în proiect.
Savonea mai subliniază că „nu doar formatul hotărârilor judecătoreşti necesită să fie supus unei rigori procedurale, ci şi cel al rechizitoriului în materie penală, sau acţiunile civile şi cererile adiacente în materie civilă. Atunci când un rechizitoriu se întinde pe 800 de pagini (sau chiar 4000 uneori), ori, în cazul acţiunilor civile, zeci sau chiar sute de astfel de pagini, actul judiciar este expus efectului dilatoriu încă din start, precum și unor costuri disproporționate şi inutile cauzei”.
O altă referire este legată unificarea accelerată a jurisprudenţei, prin extinderea şi consolidarea mecanismelor existente (Recurs în interesul legii, sesizare prealabilă), dar şi prin dezvoltarea Reţelei Naţionale pentru Unificarea Jurisprudenţei şi instituirea unui Grup de armonizare a practicii judiciare.
Totodată, menţionează reorganizarea completurilor de cinci judecători în materie penală, în vederea asigurării coerenţei soluţiilor şi a evitării fragmentării deciziilor.