Judecătorul Bogdan Mateescu - „în cărţi” pentru şefia CSM, după ce a devansat-o pe Evelina Oprina. Cum au răspuns fiecare pe tema activităţii Secţiei Speciale

Judecătorul Bogdan Mateescu a fost desemnat, joi, prin vot, de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de preşedinte al CSM. Bogdan Mateescu a obţinut 7 voturi „pentru” şi 2 „împotrivă'”, reuşind să obţină mai multe voturi decât judecătoarea Evelina Mirela Oprina.

Pe de altă parte, procurorul Florin Deac a fost desemnat, joi, cu unanimitate de voturi, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru a candida la funcţia de vicepreşedinte al CSM

În cadrul dezbaterilor premergătoare votului, cei doi judecători - Evelina Oprina şi Bogdan Mateescu - au fost întrebaţi ce viziune au asupra Secţiei deInvestigare a Infracţiunilor din Justiţiei (SIIJ).

Judecătorul Bogdan Mateescu a răspuns: „SIIJ şi IJ au creat contextul despre care am discutat şi în proiectul meu. Sunt problleme foarte sensibile care au dus la la o separare de idei între noi şi la o segregare, din păcate, a magistraturii şi a societăţii pe aceste teme. Eu cred că ar trebui să avem o abordare echilibrată   asupra propunerilor de legi pe aceste aspecte, care ar trebui să pornească de la următoarele premise. În primul rând este necesar şi pentru sectorul justiţiei o instituţie de parchet care să se numească SIIJ sau DNA sau DIICOT sau cum vom decide împreună, care să îndeplinească două condiţii de bază: aceea de a oferi garanţiile adecvate pentru desfăşurarea activităţii prin prisma înfăptuirii actului de justiţiei în condiţii de independenţă, însă în acelaşi timp să asigure în mod eficient tragerea la răspundere penală şi a magistraţilor care greşesc”.

Judecătoarea Evelina Oprina a susţinut deschis SIIJ.

„Sunt mai multe aspecte. SIIJ, IJ şi profesiunile juridice. Cu privire la SIIJ, aşa cumeste bine-cunoscut, am susţinut cu tărie SIIJ, încă de când a deveni lege – era încă proiect sau un slide. Cred în continuare cu tărie în ideea care a condus la necesitatea care a condus la apariţia acestei structure, a acestei unităţi de parchet. Susţin în continuare această idee. Nu putem să facem abstracţie însă de circumstanţele obiective şi subiective care auu influenţat într-un fel negativ această Secţie, de a-şi dovedi funcţionalitatea. Mă gândeam acumşi la utilitate, dar utilitatea a fost deja relevatăchiar de către CCR. Deci nu putem să facem abstracţie de acele circumstanţe  obiective şi subiective, mă gândesc că în perspectivă trebuie să gândim împreună nişte garanţii suplimentare pentru a asigura funcţionarea acestei structure de parchet. Cred în continuare în acest proiect. Cu privire la Inspecţia Judiciară pledez pentru o independenţă operaţională a acestei instituţii. Cred că în comntextul dezbateriilor pe noile proiecte ale Legilor Justiţiei trebuie să existe o abordarea legislative onestă  şi puternică pentru această instituţie.(…)”, a declarat judecătoarea.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al CSM, Consiliul este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, aleşi pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Preşedintele şi vicepreşedintele sunt aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului, cu votul majorităţii membrilor acestuia. Preşedintele şi vicepreşedintele fac parte din secţii diferite.

Cine a  condus CSM în ultimii trei ani

CSM are 19 membri, 14 fiind aleşi – cu un mandat de 6 ani – doi reprezentanţi ai societăţii civile, cu aceeaşi durată a mandatului, dar şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Durata mandatului membrilor aleşi, judecători şi procurori şi reprezentanţi ai societăţii civile, ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii, beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii.

În 2020, CSM a fost condus de judecătoarea Nicoleta Ţînţ (preşedinte) şi procuroarea Tatiana Toader (vicepreşedinte).

În 2019, CSM a fost condus de judecătoarea Lia Savonea (preşedinte) şi de procurorul Nicolae-Andrei Solomon (vicepreşedinte).

În 2018, CSM a fost condus de judecătoarea Simona Marcu şi de vicepreşedintele Codruţ Olaru.

Conform Legii de organizare şi functionare a CSM, şeful statului poate participa la şedinţa de alegeri fără a avea drept de vot.