INTERVIU „Adevărul“: FBI, despre colaborarea cu sistemul românesc de justiţie penală

În contextul recentei vizite la Bucureşti a directorului FBI, James Comey, vizită desfăşurată pe fundalul răsunătoarelor dosare anticorupţie din România, unele declanşate chiar de investigaţiile Biroului Federal, Russell Ashenden, ataşat FBI, a răspuns mai multor întrebări adresate de jurnalişti români.

Care este gradul de încredere în serviciile de informaţii româneşti în urma alegaţiilor făcute de un fost membru al administraţiei prezidenţiale? S-a schimbat ceva în acest sens?

Parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din Romania sunt la fel de puternice ca întotdeauna. Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care îi slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism.

Persoanele care  intenţionează să se alăture jihadiştilor din Statul Islamic  pot ajunge uşor în Turcia şi de acolo în Siria, beneficiind de legislaţia  Schengen care nu prevede înregistrarea datelor la frontiera UE. Ce intenţionează SUA să facă în acest domeniu pentru a îmbunătăţi cooperarea cu partenerii europeni fără a afecta libertaea de liberă circulaţie?

SUA nu sunt ţară membră Schengen, aşadar nu pot comenta cu privire la legislaţia Schengen. Guvernul SUA păstrează un dialog continuu cu Uniunea Europeană pe teme de securitate precum securitatea cibernetica şi securitatea frontierelor.

Credeţi că absenţa legilor privind securitatea cibernetică, aşa numitele legi big-brother afectează eficienţa instituţiilor româneşti care activează în domeniu ? De ce este importantă în mod specific o asemenea legislaţie ?

Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul. Dar aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii ar trebui să găsească un echibilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.

Vorbind despre coruţie şi spălarea banilor, FBI a investigat câteva cazuri cu ramnificaţii şi în România, cum este cazul Microsoft. Puteţi să ne oferiţi detalii sau concluzii preliminare în acest caz?

FBI are o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală. În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie. Însă nu pot comenta cu privire la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România.

Aveţi date despre cetăţeni români deţinători de conturi care ar fi alimentate cu bani provenind din activităţi de corupţie? Aţi început investigaţii  în astfel de cazuri?

FBI şi alte instituţii de aplicare a legii din SUA au acordat asistenţă autorităţilor române în numeroase anchete care au legătură cu SUA. Nu pot comenta posibile cazuri aflate poate în desfăşurare.

Se ştie ca FBI investighează şi cazul EADS. Aveţi date privind România?

Încă o dată, nu pot nici confirma, nici infirma existenţa unor anchete aflate în desfăşurare.Ja

În opinia dumneavoastră care este riscuri unor atacuri jihadiste în România, mai ales după cele întâmplate la Paris?

Deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă. Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea.