Instanţa supremă a respins cererea lui Gabriel Oprea de sesizare a Curţii Constituţionale în dosarul fondurilor DIPI

Instanţa supremă a respins, joi, cererea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea de sesizare a Curţii Constituţionale în dosarul cheltuielilor ilegale din fondurile operative ale DIPI. Decizia magistraţilor nu este definitivă.

„Respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 şi art. 347 alin. 3) teza finală Cod procedură penală rap. la art. 345 alin. 3) şi art. 346 alin.3) şi 4) Cod procedură penală, formulată de inculpatul Oprea Gabriel", se arată în decizia instanţei.

Magistraţii au respins şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. 1) şi art. 21 alin. 1) Cod procedură penală, formulată de Ministerul Afacerilor Interne, parte responsabilă civilmente.

Decizia poate fi contestată în termen de 48 de ore de la pronunţare.

Articolul 20 alineatul 1 din Codul de procedură penală (CPP) prevede: Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Organele judiciare au obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei vătămate acest drept, în timp ce articolul 21 alineatul 1 din CPP se referă la introducerea în procesul penal a părţii responsabile civilmente, care poate avea loc, la cererea părţii îndreptăţite potrivit legii civile, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1).

Avocaţii fostului ministru de Interne Gabriel Oprea,  au cerut, miercuri, instanţei supreme să sesizeze Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate privind imposibilitatea judecătorului de cameră preliminară de a dispune încetarea procesului şi au susţinut că acuzaţiile la adresa fostului ministru nu mai sunt valabile din moment ce el ar fi încălcat o hotărâre a CSAT, nu o lege sau ordonanţă de urgenţă.

Avocatul Dan Lupaşcu, fost judecător şi membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a solicitat, miercuri, instanţei supreme, să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu un articol din Codul de procedură penală, potrivit căruia un judecător de cameră preliminară nu poate decide încetarea procesului penal.

"Este vorba de o excepţie de neconstituţionalitate care vizează procedura camerei preliminare, în sensul că actualul Cod de procedură penală limitează ipotezele în care judecătorul de cameră preliminară poate dispune restituirea cauzei la procuror. În speţa de faţă, noi susţinem că datorită intervenţiei deciziei 405/2016 a Curţii Constituţionale (privind redefinirea abuzului în serviciu, n. red.) judecata nu poate continua, deoarece aceasta echivalează cu o cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale. Neputând continua exercitarea acţiunii penale, judecătorul de cameră preliminară, din păcate, nu poate să dea o soluţie de stingere a acţiunii penale”, a arătat avocatul lui Gabriel Oprea.

Întrebat dacă fostul ministru ar putea cere stingerea procesului înainte de a începe judecata pe fond, avocatul a precizat că nu este prevăzută posibilitatea stingerii acţiunii penale în procedura de cameră preliminară, nu numai în acest caz, ci în orice alt caz.

"De exemplu, dacă inculpatul decedează, judecătorul de camer[ preliminară este obligat să sesizeze instanţa de judecată, este ilogic, e absurd, dar nu poate da o altă soluţie. La fel, dacă părţile s-au împăcat, dacă a intervenit prescripţia, deci în toate aceste situaţii judecătorul de cameră preliminară nu poate da o asemenea soluţie”, a continuat Lupaşcu.

Chestionat care ar fi situaţia ideală pentru clientul sau, Lupaşcu a spus că fie restituirea cauzei la Parchet, fie ca judecătorul de cameră preliminară să poată da o soluţie de stingere a acţiunii penale.

"Dar asta înseamnă admiterea excepţiei de neconstituţionalitate. Că acea decizie a CCR se aplică în această speţă rezultă cu evidenţă pentru că i se impută încălcarea unei hotărâri a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Această hotărâre nu face parte din legislaţia primară. Este adevărat că se invocă şi încălcarea articolului 6 din Legea siguranţei naţionale. În acel articol se arată că CSAT se ocupă de coordonarea activităţii în acest domeniu. În ce fel pot fi încălcate aceste atribuţii în aşa fel încât să se reţină responsabilitatea ministrului de Interne? Acea decizie a CCR privind abuzul în serviciu are influenţă în speţă”, a mai susţinut apărătorul.

Pe 11 mai 2016, fostul ministru al Internelor Gabriel Oprea a fost trimis în judecată de DNA în dosarul maşinii de lux cumpărate de către Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) pentru protecţia demnitarilor şi folosite de Oprea. În acelaşi dosar sunt judecaţi foştii şefi de la DIPI Gheorghe Nicolae, Nelu Zărnică, Nicolae Pavel şi Dănuţ Iacob, prejudiciul în dosar fiind de 410.000 de lei.