Graţierea da, amnistia aşa şi-aşa: ce spun reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi şi ce replică dă judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM

Asociaţiile magistraţilor sunt în favoarea unei legi a graţierii pedepselor, dar opiniile sunt împărţite în privinţa necesităţii unei legi a amnistiei. Aşa a anunţat Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România după întâlnirea pe care reprezentanţii asociaţiilor de magistraţi au avut-o cu ministrul Justiţiei. Judecătorul Cristi Danileţ susţine însă că membrii asociaţiilor nu au fost consultaţi în această privinţă.

Asociaţiile profesionale ale magistraţilor s-au întâlnit marţi, 10 ianuarie 2017, la Ministerul Justiţiei cu noul ministru Florin Iordache, după ce acesta a chemat reprezentaţii celor mai importante asociaţii care reprezintă interesele şi drepturile judecătorilor şi procurorilor pentru a discuta modificările care se impun cu privire la Legile Justiţiei şi nu numai.

La întâlnire au participat judecătorul Andreea Ciucă, vicepreşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), Mariana Croitoru şi Mădălina Afrăsie, membri în Consiliul Director al AMR, judecătorul Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, şi procurorul Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România.

După finalizarea discuţiilor, Asociaţia Procurorilor din România (APR) a anunţat că „membrii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor s-au exprimat în favoarea unei legi de graţiere a pedepselor“.

Susţinerea unei legi a amnistiei este condiţionată însă de magistraţi de vizarea unor infracţiuni de o gravitate mică sau moderată.

Ce spune un specialist în Drept

Specialiştii în drept consideră că reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi-au depăşit mandatul, deoarece membrii acestora nu au fost consultaţi cu privirea la susţinerea unei legi a graţierii şi amnistiei, 

„Justiţia desfăşoară un întreg mecanism prin care sunt prinşi şi condamnaţi infractorii, iar pe de altă eşti de acord cu graţierea lor. Este ilogic. Nu am auzit de nicio consultare în asociaţiile profesionale pentru susţinerea unor astfel de legi. Mai întâi trebuiau consultaţi membrii asociaţiilor. Ca să reprezinţi asociaţia, trebuie să reprezinţi interesele ei. Or, magistraţii nu au interes într-o lege a graţierii şi a amnistiei. Magistraţii au alte interese specifice. Nu intră în obiectul de activitate al asociaţiilor profesionale ale magistraţilor. Este o poziţie inadecvată“, a explicat judecătorul Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Potrivit acestuia, magistraţii nu au fost consultaţi şi nici nu s-a făcut o analiză asupra impactului pe care ar putea să-l aibă o lege a amnistiei şi graţierii.

„Nu am văzut până acum niciun fel de dezbateri cu privire la infracţiunile care ar trebui amnistiate sau la persoanele graţiate. La câte persoane ne referim? Sunt 10, sunt 100, 1.000? Şi mai ales ce infracţiuni. Dezbaterea care se poartă în societatea românească este cu privire la gravitatea infracţiunilor care ar intra sub incidenţa legii de amnistie şi graţiere. (...) Dezbaterea în spaţiul public este cumva să stârnească apele, se aruncă în ochii opiniei publice condiţiile grele din penitenciar. Este necesar ca unii să fie puşi în libertate, dar numai cei condamnaţi pentru fapte cu importanţă socială foarte redusă. Dar dacă legea va viza infracţiuni ale gulerelor albe, legea nu este adecvată“, spune judecătorul.

Acesta a explicat şi diferenţa dintre infracţiunile de gravitate mică şi cele de gravitate mare. „De regulă, ce este până în 5 ani, se consideră infracţiuni de gravitate mică, iar peste 5 ani, infracţiuni de gravitate mare. Nu am auzit de termenul de infracţiuni moderate“, a mai spus judecătorul.

Procurorul Sima, la Ministerul Justiţiei

În acelaşi timp, Secţia de procurori a CSM a hotărât, miercuri, detaşarea în cadrul Ministerului Justiţiei a şefului APR, procurorul Constantin Sima. Acesta ar urma să fie unul dintre cei patru secretari de stat din Ministerul Justiţiei (MJ), detaşarea fiind solicitată de minister.

Într-o declaraţie pentru Agerpres, Constantin Sima a precizat că, pentru moment, a fost detaşat ca personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor în cadrul Ministerului Justiţiei, adăugând că nu are un proiect special, însă doreşte punerea la punct a celor două Coduri de procedură.

"Dorim să revedem legile justiţiei şi să punem la punct cele două Coduri de procedură civilă şi de procedură penală. Acesta este obiectivul nostru, pentru că au trecut câţiva ani de la intrarea în vigoare, se împlinesc pe 1 februarie trei ani de la intrarea lor în vigoare, şi ele ridică numeroase probleme. Trebuie revăzute, trebuie aliniate toate prevederile", a arătat Sima.

Constantin Sima urmează să îşi desfăşoare activitatea la Ministerul Justiţiei pe o perioadă de 3 ani, începând cu 11 ianuarie.

Judecătoarea Sofia Mariana Moţ, propusă secretar de stat

Alături de procurorul Constantin Sima, în funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei ar putea fi numită judecătoarea Sofia Mariana Moţ.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat, miercuri, pentru News.ro, că a cerut secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii detaşarea judecătoarei Sofia Mariana Moţ şi a procurorului Constantin Sima pentru ocuparea funcţiilor de secretari de stat în minister.

„Este adevărat, am cerut detaşarea celor doi, în vederea numirii lor în funcţiile de secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei”, a declarat, pentru News.ro, ministrul Florin Iordache.

Mariana Moţ este cunoscută drept o apropiată a baonului de Olt, Paul Stănescu iar presa a scris despre ea că a fost "moaşă" (adică naşă până la botez) lui „Judecător“, unul din cei opt copii ai interlopului Bercea Mondial. Fiul judecătoarei Marian Moţ este fostul deputat PSD Emil Moţ, între timp ales primar de Slatina.