Fără precedent: CCR cere anchetarea unui judecător care i-a criticat decizia în cazul anchetei OUG 13 într-un editorial

Curtea Constituţională a sesizat Inspecţia Judiciară în cazul judecătorului Ciprian Coadă de la Curtea de Apel Constanţa după ce magistratul a criticat într-un editorial decizia prin care CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public/DNA şi Guvern, în cazul anchetei adoptării OUG 13/2017 de modificare a codurilor penale.

Sesizarea a fost făcută „în legatură cu conduita pe care domnul Ciprian Coadă, judecător la Curtea de Apel Constanţa – Secţia Penală, a ales să o adopte în mod public faţă de soluţia pronunţată de Curtea Constituţională”, privind conflictul constituţional între Executiv si Parchetul General şi DNA. Curtea Constituţională a arătat că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intră în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

„Din punctul meu de vedere, analizând existenţa unor fapte ca infracţiuni şi impunând Ministerului Public o soluţia de clasare, Curtea Constituţională a săvârşit un amestec în domeniul unei alte puteri organizate în stat, astfel încât o asemenea decizie nu poate fi aplicată şi respectată întocmai, faţă de cadrul legal şi constituţional actual”, arată magistratul, Ciprian Coadă, în editorialul „Ordinea de zi: în căutarea prestigiului pierdut”, publicat pe portalul juridice.ro.

Exemplul Italiei din anii '80

La finalul articolului judecătorul Ciprian Coadă vorbeşte despre „ampla conjuraţie împotriva statului de drept”. „Aşa fiind, investigarea faptelor de natură penală nu poate fi impedicată datorită existenţei unei proceduri alternative de control constituţional, deoarece, oricât de mult îşi doreşte, nici Curtea Constituţională şi nicio altă autoritate publică nu îşi pot crea un statut supraconstituţional, respectarea Constituţiei şi a supremaţiei sale fiind obligatorie pentru toţi subiecţii de drept, potrivit articolului 1 din actul fundamental. Cât despre ampla conjuraţie împotriva statului de drept, Republica Italiană de la începutul anilor ’80 a trăit, la rândul său, o experienţă, care ne-ar putea servi ca exemplu.

Dar despre aceasta, în episodul următor, poate până atunci organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale vor face, chiar ele, unele dezvăluri, iar cine are urechi să audă şi să priceapă, dar mai ales să acţioneze.

În fond, ce am avea de pierdut decât aflarea adevărului? Le ofer chiar eu un punct de plecare: încălcarea de către diferiţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului a regimului incompatibilităţilor prevăzute de lege şi neconsemnarea în propriile declaraţii de interese a apartenenţei unora la unele forme de asociere, care ar putea fi asimilate organizaţiilor secrete interzise prin Constituţia României”, a scris Ciprian Coadă.

Editorialul integral pe site-ul juridice.ro