EXCLUSIV Criză în Justiţie. Tudorel Toader schimbă toate Legile Justiţiei prin OUG ca să facă stat în stat din Secţia de Investigare a Magistraţilor DOCUMENT
0Tudorel Toader pregăteşte o nouă OUG pentru modificarea Legilor Justiţiei. Astfel, potrivit proiectului de OUG, Secţia pentru Procurori din CSM va fi eliminată din procedura de numire a şefilor marilor Parchete. De asemenea, ministrul Justiţiei vrea să-i dea şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor puteri depline.
Potrivit proiectului de Ordonanţă obţinut de „Adevărul”, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, caută să implementeze o serie de noi modificări aduse Legilor Justiţiei.
Una dintre cele mai importante modificări vizează stabilirea independenţei noii Secţii speciale pentru anchetarea magistraţilor faţă de autoritatea procurorului general.
- Alineatul (1) al art.54 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Procurorul general al Parcehtului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii aecstuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”.
Prin această modificare, avizul pentru şefii de parchete nu-l mai dă secţia de procurori a CSM, cum e în prezent, ci Plenul CSM (deşi una dintre ambiţiile noilor legi ale Justiţiei era să separe carierele de judecător şi procuror). O modificare similară însă nu-i vizează şi pe judecători, pentru care avizul îl dă în continuare secţia de judecători.
- La articolul 57, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alin. (7’) cu următorul cuprins:
„(7’) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.
Raţiunea acestei modificări este de a-l obliga pe preşedinte să emită decretul de numire la propunerea ministrului Justiţiei, altminteri instituţia poate rămâne fără conducător. De exemplu, acum DNA este condus de un procuror şef cu delegaţie, întrucât preşedintele a refuzat repetat numirea Adinei Florea la şefia DNA.
- La articolul 88, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins:
„(6) Ori de câte ori codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor în justiţie, prin aceasta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”
Această prevedere scoate practic Secţia pentru investigarea magistraţilor de sub autoritatea procurorului general al României, care acum are dreptul de a infirma actele pe care le consideră nelegale sau netemeinice.
Concret, prin această modificare Augustin Lazăr, procurorul general al României, nu ar mai fi procurorul superior ierarhic al şefului Secţiei speciale de investigare a magistraţilor. Potrivit actualei legislaţii, Augustin Lazăr poate infirma actele de urmărire penală ale procurorilor de execuţie din Secţia specială de investigare a infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), subordonată Parchetului General, dacă le consideră ca fiind nelegale sau netemeinice, după cum a semnalat duminică G4media.ro.
„Dacă persoana cercetată face o plângere faţă de un act de urmărire penală emis de un procuror de execuţie al acestei Secţii, atunci procurorul-şef al Secţiei, sau independent de acesta, procurorul general care este şeful său ierarhic poate infirma acest act în baza Art.64, alin. 3 din Legea 303/2004”, au declarat, pentru „Adevărul”, experţii în Drept.
Potrivit alineatului 3 al articolului mai sus menţionat, „soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice”.
Acest articol de lege a fost modificat chiar de către coaliţia PSD-ALDE, prin modificările aduse Legilor Justiţiei. Concret, Legea 207/2018 a modificat Art.64 al Legii 303/2004, prin adăugarea motivului de netemeinicie, anterior, procurorul ierarhic putând infirma un act de urmărire penală doar pe motiv de nelegalitate.
Decizia 33 din ianuarie 2018, a Curţii Constituţioanle a României (CCR) arată că SIIJ este o structură din cadrul Parchetului General, şeful acesteia fiind subordoantul direct al Procurorului General. „Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este o structură specializată din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), astfel că procurorul-şef al acestei secţii este subordonat ierarhic procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ”, se arată în motivarea CCR
Organizarea judiciară
O altă modificare importantă vizează modificarea Legii304/2004, privind organizarea judiciară. Noua ordonanţă va interzice Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să adopte hotărâri prin care să adauge la lege pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete.
„La articolul 29 (din Legea 304/2004 - n.r.), după alineatul (4) se inrtoduce un nou alineat, alin. (5) cu următiorul curpins:
„(5) Colegiul de conducere nu va putea adopta Regulamente sau hotărâri prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”, se arată în proiectul de OUG semnat de Tudorel Toader.
Această interdicţie lasă însă nerezolvată situaţia în care legile chiar sunt neclare sau incomplete.