Dosarul „Ferma Băneasa”: Instanţa supremă cere DNA mandatul emis pentru interceptarea consultantului israelian Tal Silberstein

Instanţa supremă cere DNA Braşov mandatul în baza căruia s-a făcut interceptarea convorbirilor telefonice ale omului de afaceri Tal Silberstein şi decide să reia în 8 decembrie judecarea contestaţiilor inculpaţilor din dosarul retrocedării fermei Băneasa privind măsurile preventive stabilite de judecătorul de cameră preliminară.

 Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, marţi, repunerea pe rol a contestaţiilor privind măsurile preventive dispuse de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Braşov în dosarul în care Remus Truică, prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni, sunt acuzaţi de fapte de corupţie privind retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.

Instanţa a mai stabilit emiterea unei adrese către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) Braşov pentru a solicita transmiterea la dosar ”a mandatului nr. 005476/09.09.2011 emis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, declasificat, în baza căruia a fost interceptată şi înregistrată convorbirea efectuată de numitul Tal Silberstein, de la postul telefonic nr. ...., la data de 15.12.2011 (ora 15:59:42), redată în cuprinsul procesului verbal din data de 16 decembrie 2015”.

Judecătorii ICCJ au stabilit termenul pentru reluarea discuţiilor în 8 decembrie, la ora 11.00, când vor fi citaţi toţi inculpaţii care contestă măsurile preventive, dar şi părţile civile. Totodată, instanţa a mai dispus ca la termenul din decembrie să fie prezent un interpret de limbă engleză.

Acuzaţiile procurorilor DNA

În 18 mai, omul de afaceri Remus Truică, prinţul Paul, jurnalistul Dan Andronic şi alte 19 de persoane, între care trei cetăţeni israelieni, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a Fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.

Omul de afaceri Remus Truică este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu, spălare a banilor, complicitate la abuz în serviciu, dare de mită, iar prinţul Paul este acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor, ambele în formă continuată şi complicitate la abuz în serviciu.

Potrivit DNA, acuzaţiile reţinute în sarcina inculpaţilor vizează infracţiuni comise în perioada 2006 -2013 în diferite forme de participare (autorat, complicitate sau instigare), ”în interesul obţinerii unor imobile de o valoare deosebită, între care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul Philippe Al României”.

Procurorii DNA arată că prinţul Paul i-a promis lui Truică şi asociaţilor acestuia din grupul infracţional o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica în România, iar ulterior le-a transferat acestora bunurile pe măsura obţinerii lor, prin contracte fictive de vânzare-cumpărare cu Reciplia SRL.

”Aceasta pentru ca ei să intervină pe lângă funcţionari publici implicaţi în procedurile de retrocedare, prin influenţa avută în mod direct (fost şi actual consilier al primului ministru) şi indirect, prin intermediul relaţiilor pe care le au în lumea politică, în justiţie, la cel mai înalt nivel şi presă (relaţii de prietenie şi de afaceri cu membrii ai guvernului, parlamentari, funcţionari autorităţi publice, cu persoane cu influenţă în presă, relaţii la ICCJ, contractarea serviciilor unei firme de avocatură de top), astfel încât aceştia, în mod nelegal, să determine obţinerea pe nedrept a bunurilor revendicate de Al României Paul Philipe”, precizează DNA.

După dobândirea Pădurii Snagov şi a Fermei Băneasa, acestea au fost transferate de prinţul Paul, prin contracte de vânzare-cumpărare, către Reciplia SRL, la preţuri mult subevaluate, disimulându-se natura ilicită a provenienţei. Firma respectivă a vândut mai departe altor persoane, fără a încasa vreo sumă de bani.

Prin activitatea infracţională desfăşurată s-a reuşit retrocedarea abuzivă a Pădurii Snagov, cauzându-se un prejudiciu statului de 9.523.769 de euro, precum şi a Fermei Regale Băneasa, cu un prejudiciu în dauna statului de 135.874.800 de euro.