Dosarul Colectiv. Alin Anastasescu, unul dintre patronii clubului: ISU a văzut buretele de pe perete, tavanul fals şi uşa de acces, dar a spus că e în ordine

Alin Anastasescu, unul dintre patronii clubului Colectiv, a declarat luni, la Tribunalul Bucureşti, unde se judecă dosarul privind tragedia din 30 octombrie 2015, că cei de la ISU au văzut, la momentul verificărilor, buretele de pe perete, tavanul fals şi uşa de acces, şi că le-au spus că totul este ăn ordine.

Alin Anastasescu, unul dintre acţionarii clubului Colectiv, a susţinut în faţa magistraţilor, şi a zecilor de părinţi prezenţi în sala de judecată, că vina pentru tragedia din seara de 30 octombrie ar trebui să cadă şi pe organizatorii concertului.

„După semnarea contractului şi interzicerea clară de a folosi efectele pirotehnice în spaţiu, eu am părăsit incinta clubului, la acel moment ambele uşi ale containerului fiind larg deschise. Ţin să precizez că spaţiul dispunea şi de alte uşi de evacuare ce puteau fi deschise la cererea organizatorului şi fac referire la uşile originale ale containerului, care au fost deschise la evenimente anterioare. Inspectorii ISU care ne-au controlat au intrat pe aceeaşi uşă, au văzut pereţii, au văzut buretele şi tavanul fals de lemn. Au văzut în amănunt tot spaţiul”, a declarat Anastasescu, potrivit Digi24.

„Acuzaţiile din rechizitoriu, cea pentru fapte de ucidere din culpă şi cea de vătămare corporală din culpă sunt eronate. (...) Vizavi de acuzaţia potrivit căreia am permis şi încurajat focul de artificii, ţin să arăt că am aflat foarte târziu în ziua respectivă că organizatorul vrea să folosească un spectacol pirotehnic. M-am opus explicit, făcând diligenţe prin angajaţi şi personal, pentru a mă asigura că nu se va folosi foc deschis în incinta clubului. Am aflat de la Viorel Stanciu, angajat, că organizatorul montează fără ştirea noastră efecte pirotehnice. În momentul acela, l-am delegat pe Viorel Stanciu să interzică total folosirea efectelor pirotehnice, ceea ce a şi făcut, din câte ştiu. Ulterior, personal am coborât în biroul adiacent clubului, m-am îndreptat către scenă, am cerut să discut cu un responsabil despre cele desfăşurate la scenă în legătură cu acele efecte pirotehnice. În prezenţa mai multor membri ai formaţiei, un domn pe care nu-l cunoşteam s-a recomandat ca fiind pirotehnist autorizat şi responsabil pentru instalaţia montată. Acesta m-a asigurat că efectele instalate nu sunt cu foc deschis. La acel moment, i-am interzis încă o dată să folosească orice efect pirotehnic care ar implica foc deschis”, a declarat Alin Anastasescu, citat de Mediafax, în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

Patronul clubului Colectiv a vorbit şi despre bureţii folosiţi pentru antifonare, acesta subliniind că a remarcat faptul că în rechizitoriu se menţionează că a fost folosită soluţia cea mai ieftină. El dezminte acest lucru, explicând că a folosit soluţia propusă de executant.

„Unul din angajaţii lui Ştefan Şuto (n.r.- proprietarul firmei Luxory Media SRL, care a renovat clubul Colectiv) a declarat că acelaşi burete a fost folosit la lucrările anterioare. Mai mult decat atât, există un email - nu ştiu dacă este depus încă la dosar - în care Şuto Ştefan schimbă densitatea buretelui ales de la sine, noi acceptând soluţia propusă de el. Mereu am avut reprezentarea că, apelând la un specialist, lucrările propuse şi executate de acesta vor fi conform legii. Ulterior, din dosar am aflat că am fost înşelaţi şi că produsele comandate şi promise de Şuto Ştefan au fost altele, în sensul că acesta a achiziţionat un burete specific tapiţeriei, i-a schimbat denumirea şi mi l-a vândut ca burete pentru acustică”, a mai spus Anastasescu.

La doi ani şi jumătate de la tragedia din Colectiv - în urma căreia 64 de persoane au murit, iar alte 146 au fost rănite - procesul în care sunt implicaţi patronii clubului, fostul edil Cristian Popescu Piedone şi cei doi angajaţi ai ISU se derulează anevoios.

Din cauza faptului că în proces sunt implicate sute de părţi civile, doar strigarea cauzei durează mai bine de o oră, iar uneori, lipsa de procedură cu una sau două dintre aceste părţi civile, conduce la amânarea cauzei, termenele fiind acordate la o diferenţă de trei sau patru săptămâni.

În acest context, desfăşurarea şedintelor de judecată este extrem de anevoioasă, iar dată fiind complexitatea cauzei există temerea ca procesul să dureze ani buni. Astfel, „orice act procedural, cum ar fi efectuarea unei adrese, este pus în discuţia părţilor. Judecătorul îl întreabă pe fiecare avocat în parte dacă e de acord cu efectuarea adresei, primul răspunde afirmativ, apoi în sală începe o litanie de zeci de minute, timp în care ceilalţi apărători repetă: „Nu ne opunem” sau „Aceleaşi concluzii”. Ieri, procesul era programat pentru ora zece, dar a început după cinci ore şi jumătate. Unul dintre cei doi procurori care participă la dezbateri a lipsit, fapt care a dat peste cap întreaga şedinţă de judecată”, după cum relatează cotidianul Evenimentul Zilei.

Dosarul Colectiv

Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul Colectiv pe 28 aprilie 2016. Patronii clubului, George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Cercetările au fost extinse şi asupra reprezentanţilor firmei care a livrat artificiile în club, Golden Ideas Fireworks. În 15 ianuarie 2018, judecătorii Tribunalului Bucureşti au decis reunirea cauzei aflate pe rolul acestei instanţe cu cea a dosarului de la Tribunalul Militar, în care sunt cercetaţi doi angajaţi ai ISU, Antonina Radu şi George Petrică Matei, pentru abuz în serviciu. În acelaşi dosar este judecat şi judecat fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

Artificierul firmei, Viorel Zaharia, este acuzat de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă în timp ce patronii Cristian Niţă şi Daniela Niţă sunt acuzaţi de favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri. În dosar au fost puse sub acuzare firmele SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, în formă agravantă, având ca urmare decesul mai multor persoane şi vătămare corporală din culpă, în formă agravantă, având ca urmare vătămarea mai multor persoane.