Dezvăluirile româncei care a trăit un an ca pe Marte: „A fost o onoare incredibilă și absolut emoționantă”

O româncă a participat la un experiment NASA de un an într-o capsulă care a replicat existența umană pe planeta Marte. Irina Anca Șelariu, originară din Brașov, a fost selectată să facă parte din echipa de cercetători NASA care și-a propus să studieze cum ar putea decurge colonizarea planetei Marte.

Să trăiești pe Marte timp de un an nu pare o sarcină pentru cei slabi de inimă. Totuși, pentru microbiologista navală Anca Șelariu , de origine română, a fost o experiență absolut emoționantă, potrivit The Guardian.

Șelariu a făcut parte din echipajul de patru astronauți NASA care a revenit recent pe Pământ după ce au petrecut 378 de zile izolați în Mars Dune Alpha. Habitatul de 1.700 mp, construit prin tehnologia de printare 3D la Centrul Spațial Johnson din Houston, reprezintă replica celei mai avansate tehnologii pe care o deține NASA pentru a simula condițiile de viață de pe Marte.

Oportunitatea de a participa la o astfel de misiune revoluționară a meritat orice sacrificiu, spune Șelariu .

„Oamenii vor ajunge pe Marte la un moment dat în viitor și doar oportunitatea de a participa în orice fel pentru a ajuta ca acest lucru să se întâmple, sperăm că în viața noastră, este fără comparație”, a spus ea.

„Sunt cu adevărat uluită de tot, de toate eforturile la care am fost martor pentru a face din acest vis o realitate pentru toți oamenii. Și da, voi sărbători când vom vedea primul pas pe Marte, știind că am contribuit. A fost o onoare incredibilă și absolut emoționantă”.

Părți din misiunea cunoscută sub numele de Chapea 1 ar fi putut fi filmate pentru The Martian, blockbuster-ul științifico-fantastic din 2015 care a relatat lupta disperată a lui Matt Damon pentru supraviețuire ca astronaut blocat pe Marte în urma unei furtuni catastrofale.

La fel ca personajul lui Matt Damon, izolat la 225 milioane de kilometri de casă, echipajul Chapea nu avea zboruri de reaprovizionare pe care să se poată baza și trebuia să cultive diferite legume inclusiv roșii și salată verde, pentru a suplimenta mesele.

„Pentru mine personal, a fost o bucurie să văd și să ating un lucru viu, verde, pentru că acesta este ceva de care îți lipsește cel mai mult când ești departe de Pământ”, a spus Șelariu , explicând cum, în izolarea spațiului profund, chiar și ceva la fel de rudimentar ca o frunză de salată poate provoca sentimente puternice, ca dorul de casă.

„Conexiunea mea cu Pământul și sentimentul profund de a fi un adevărat pământean, o entitate vie de pe planeta Pământ, o simți foarte adânc în nucleul tău și înțelegi cu adevărat ce înseamnă asta și cât de importantă este această conexiune”, ea a spus.

În plus, managerii misiunii ar testa în mod regulat echipajul pentru reacțiile lor la situațiile de urgență simulate și factorii de stres, inclusiv sarcinile de lucru intense, defecțiunile echipamentelor și limitările de resurse.

„Studiul integrează tot felul de date din perspectiva comportamentală și dinamică a echipei, iar întrebarea nu a fost neapărat că un om poate rezista la izolare, așa cum se va găsi pe Marte, ci mai degrabă cum ne vom adapta?”, a spus ea.

Solicitanții pentru prima dintre cele trei misiuni Chapea planificate (a doua începe în primăvara anului viitor) au fost obligați să dețină o diplomă avansată în știință, tehnologie, inginerie sau matematică și să completeze o pregătire similară cu cea a unui astronaut NASA pregătit pentru zbor, dacă ar fi fost aleși.

Ea a spus că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale misiunii a fost comunicarea cu echipa de control de la sol, deoarece fiecare mesaj de intrare sau de ieșire a fost întârziat cu 22 de minute pentru a-și reproduce călătoria prin spațiu.

„A trebui să purtați o conversație de 45 de minute înainte și înapoi înseamnă că trebuie cu adevărat să gândiți înainte și să formulați comunicarea clar și temeinic”, a spus ea. „De fapt, este foarte greu de interiorizat”.

NASA a construit Mars Dune Alpha pentru a replica, cât mai realist posibil, o potențială viitoare bază pentru astronauți. Există o seră, zonă medicală, echipament de exerciții și un lounge, precum și un mic dormitor privat pentru fiecare dintre voluntari, două băi și o mică incintă „în aer liber” cu nisip roșu sub picioare pentru plimbări simulate pe Marte.

O mare parte din schema de culori a habitatului este, de asemenea, roșie, pentru a reproduce modul în care solul marțian va fi utilizat în imprimarea 3D a secțiunilor substanțiale ale bazei la fața locului, spre deosebire de provocarea aproape imposibilă și costul prohibitiv al trimiterii de componente grele de construcție de pe Pământ.