Decizie definitivă în cazul fostului director adjunct al serviciului secret al Armatei: Iulian Gherghe, condamnat la închisoare cu suspendare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Instanţa supremă a decis, marţi, 7 decembrie, condamnarea la 1 ani şi 5 luni de închisoare cu suspendare a fostului director adjunct al serviciului secret al Armatei, Iulian Gherghe, pentru că şi-ar fi însuşit 180.000 de dolari din fondurile instituţiei pentru achiziţia unei case. Decizia este definitivă.

"Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 a Curţii Militare de Apel, pronunţată în dosarul nr. 27/81/2021 şi de petentul Paraschiv Doru împotriva sentinţei penale nr. 5 din 15 septembrie 2021 şi a încheierii din data de 17.09.2021 ale Curţii Militare de Apel Bucureşti, pronunţate în dosarul nr. 27/81/2021", este decizia ÎCCJ.

Astfel, judecătorii ÎCCJ au menţinut decizia primei instanţe. Iulian Cristian Gherghe a fost acuzat că, în 2018, că a delapidat aproape 180.000 de dolari din fondul Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA). Banii ar fi fost folosiţi pentru achiziţia unei case în comuna Corbeanca, judeţul Ilfov. Ulterior, în timpul urmăririi penale, acesta a restituit întegral suma. După demararea anchetei, fostul şef DGIA a fost arestat preventiv.

Gherghe ar fi pus ştampila unităţii şi ar fi contrafăcut semnătura comandatului Hăpău, spuneau judecătorii. Şeful DGIA ar fi transmis procurorilor, la acel moment, că este vorba despre o semnătură diferită faţă de cea oficială, fiind folosită pentru felicitări. Judecătorul care a dispus arestarea lui Gherghe a atras atenţia asupra erorilor de securitate din cadrul instituţiei.

„Toate aceste elemente nu vin să diminueze periculozitatea socială a inculpatului aşa cum se prefigurează din probele administrate până în prezent, dar creează convingerea Curţii că faptele sale au fost indirect încurajate de erori evidente de securitate în cadrul instituţiei la care funcţiona, inculpatul mărginindu-se să speculeze aceste breşe. (..) Sustragerea unor sume de bani din conturile instituţiilor de informaţii, conturi speciale destinate situaţiilor de război, mai ales într-o perioadă în care frământările la nivel global sunt de notorietate, denotă o periculozitate ce se îmbină în bună măsură cu inconştienţa”, potrivit motivării.