Decizie definitivă: Doru Iuga şi ceilalţi cinci acuzaţi în dosarul sex cu minori rămân în arest
0Directorul OTV Doru Iuga şi alte cinci persoane acuzate de proxenetism sau sex cu minori rămân în arest pentru următoarele 29 de zile, potrivit deciziei de vineri a Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul Bucureşti a respins, vineri, recursurile făcute de acuzaţii în dosar şi a menţinut decizia luată în urmă cu o săptămână de o instanţă a Judecătoriei Sectorului 2, privind emiterea de mandate de arestare preventivă pentru directorul OTV Andrei Costin Doru Iuga, oamenii de afaceri Klaus Zander şi Andrei Marius Staicovici, precum şi pentru Viorel Manolache, Romeo Ştefan Haciadurian şi Adrian Dobre, acuzaţi de proxenetism sau sex cu minori şi pentru emiterea unui mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, pe numele lui Costel Ţurcanu, poreclit "Scooby".
Citiţi şi:
INTERCEPTĂRI Cum comandau sex cu minori un preot, un politician, un om de afaceri şi un fotbalist
Doru Iuga, împătimit al site-urilor gay
Decizia Tribunalului Bucureşti este definitivă.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti susţin că persoanele arestate fac parte dintr-o reţea ce se ocupă cu racolarea de tineri bărbaţi care practicau prostituţia. Ancheta vizează 27 de persoane, săptămâna trecută fiind efectuate percheziţii în Bucureşti şi judeţele Ilfov, Constanţa, Maramureş şi Giurgiu.
Cetăţeanul german Klaus Zander a spus, vineri, la Tribunalul Bucureşti că îşi retrage recursul.
Anchetatorii au descoperit că proxeneţii ademeneau, în vederea practicării de relaţii homosexuale, persoane din rândul bărbaţilor tineri fără adăpost sau al celor cu mijloace de existenţă precară din mai multe zone din Bucureşti, cunoscute ca zone de întâlnire pentru homosexuali (de exemplu zona Lipscani/Brătianu, Piaţa Romană, Piaţa Unirii, Gara de Nord).
Apoi, proxeneţii contactau telefonic, la cererea clienţilor, bărbaţi tineri, printre care se aflau şi minori, cărora le solicitau servicii sexuale pentru clienţi şi le înlesneau întâlnirile cu clienţii.
De asemenea, acelaşi gen de contacte se realizau prin intermediul internetului, fie prin postarea unor anunţuri prin care se oferă servicii de masaj, fie prin diferite site-uri de socializare.
Persoanele care se prostituau în beneficiul reţelei câştigau zeci sau sute de lei, în vreme ce proxeneţii reţineau câştiguri de ordinul a mii de lei.