Daniel Horodniceanu: În dosarele DIICOT au fost puse sechestre pe bunuri de 900 milioane de euro, cea mai mare parte fiind în cazul „Rompetrol”

Procurorul-şef Daniel Horodniceanu a declarat, joi, că DIICOT s-a concentrat anul trecut mai mult pe anchete penale în cauze de constituire sau aderare la grup infracţional organizat, unde a fost o creştere a rechizitoriilor de 200%, dar şi pe urmărirea, identificarea şi sechestrarea bunurilor obţinute din infracţiunii, fiind puse sechestre pe bunuri de 900 milioane de euro, cea mai mare parte fiind în dosarul "Rompetrol".

 “Vreau să fac o precizare de la început, deoarece am fost acuzaţi de lipsă de transparenţă. Având în vedere că anul trecut am fost acuzaţi de festivism, am preferat anul acesta să avem o dezbatere cu uşile închise. În general, cifrele de bilanţ sunt pozitive. Ne-am concentarat pe anul în curs mai mult pe anchete penale în cauze de constituire sau aderare la grup infracţional organizat. Avem aici o creştere la rechizitorii de 200%”, a spus Daniel Horodniceanu, după prezentarea bilanţului Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), la care a participat şi preşedintele Klaus Iohannis.

Daniel Horodniceanu a mai spus că anul trecut au fost date achitări în 1,7% dintre dosarele DIICOT, în scădere faţă de 2015 cu aproximativ 45%.

Şeful DIICOT a adăugat că în 2016 procurorii s-au concentrat şi pe ceea ce înseamnă urmărirea, identificarea şi sechestrarea bunurilor reprezentând produsul infracţiunii, atât cât s-a putut în condiţiile în care Direcţia nu are o divizie de investigatori financiari care să ajute în acest demers.

“Am pus sechestre pe bunuri anul trecut în valoare de 900 de milioane de euro. Este adevărat că cea mai mare parte a fost constituită într-un singur dosar, în dosarul Rompetrol”, a precizat Horodniceanu.

El a mai arătat că discuţiile au vizat şi lipsa unei strategii naţionale integrate, dar şi faptul că, în ceea ce priveşte combaterea criminalităţii organizate, în prezent există doar strategiii sectoriale, cele mai multe dintre acestea stabilite la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, care “afectează capacitatea operaţională a DIICOT”.

“Am constatat că avem nevoie de un leadership pentru coordonarea acestor strategii şi am solicitatat clarificarea rolului şi locului DIICOT în această componentă”, a adăugat Horodniceanu.

El a mai arătat că DIICOT are foarte multe participări la investigaţii internaţionale, fiind 70 de dosare preluate de la parteneri externi.

“Faptul că DIICOT, ca structură a Ministerului Public, nu a fost supravegheată în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) s-a datorat în primul moment din perioada 2004 - 2007 şi unei strategii integrate pe care Guvernul Românie de la acea dată a dorit-o şi a pus-o în aplicare. Astăzi, fără nicio altă strategie decât cele sectoriale despre care vă aminteam, ne este foarte greu să ne ducem la îndeplinire rolul pe care legea ni-l conferă. Privim cu speranţă că în perioada care va urma ne vom putea aşeza sub aceeaşi platforma şi vom rezolva aceste probleme care ne macină de o perioadă de timp”, a mai spus Horodniceanu.