Curtea Supremă a amânat pentru 28 iunie pronunţarea în dosarul „Henri Coandă” în care Radu Mazăre este acuzat de luare de mită

Curtea Supremă a decis joi să amâne pentru data de 28 iunie pronunţarea unei prime sentinţă în dosarul „Henri Coandă”, dosar în care fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, şi fratele său Alexandru, sunt acuzaţi de luare de mită. Procurorii DNA au cerut o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru amândoi.

Fostul primar este acuzat de DNA că ar fi luat mită 175.000 de euro de la omul de afaceri Avraham Morgenstern pentru ca firma pe care afaceristul o reprezenta să câştige ligitaţia construirii campusului de locuinţe sociale "Henri Coandă".

În luna mai a acestui an Radu Mazăre a fost condamnat, în primă instanţă, de către tribunalul Constanţa la şase ani şi şase luni de închisoare pentru abuz în serviciu privind vânzarea unor terenuri din Mamaia la preţuri subevaluate. 

În prezent Radu Mazăre se află în Madagascar unde a plecat în prima zi de Crăciun a anului trecut, şi unde la scrut timp i s-a alăturat şi fratele său. Radu Mazăre a precizat că a aplicat „pentru statutul de refugiat politic în statul african, în contextul în care nu am nicio şansă la un proces echitabil în România”, adăugând că în ţara noastră, „sistemul de justiţie este controlat de către Serviciul Român de Informaţii”.

În aprilie 2016, fostul primar Radu Mazăre a fost trimis în judecată de DNA în acest dosar pentru luare de mită şi fals în declaraţii, în timp ce fratele său, Alexandru Mazăre, este acuzat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii, iar Avraham Morgenstern este judecat pentru dare de mită.

Acuzaţiile au legătură cu programul de construire de locuinţe modulare grupate în campusul social "Henri Coandă", lansat în anul 2011 şi aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanţa.

"Pe fondul demarării acestui proiect, inculpatul Morgenstern Avraham, în calitate de reprezentant al unei societăţi comerciale, a dorit să îşi asigure câştigarea licitaţiei ce urma să fie organizată. Astfel, în cursul anului 2011, omul de afaceri i-a remis primarului municipiului Constanţa, Mazăre Radu Ştefan, suma totală de 175.000 de euro, pentru ca acesta să-i faciliteze câştigarea licitaţiei ce avea ca obiect contractul de construire a campusului social, în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro)", susţin procurorii.

Potrivit DNA, din suma totală de 175.000 de euro, 95.000 de euro au fost transferaţi către contul personal al primarului Mazăre şi 80.000 de euro către contul pus la dispoziţie de fratele său, Alexandru Mazăre, ambele deschise la o bancă din Israel. Banii, primiţi în mai multe tranşe, au urmat un circuit ascuns, prin intermediul unor conturi aparţinând unor societăţi off shore deschise la bănci din străinătate.

În schimbul acestor sume, Radu Mazăre a efectuat o serie de demersuri ce intrau în sarcina atribuţiilor sale de serviciu, respectiv iniţierea unor hotărâri de consiliu local prin care au fost aprobate diverse etape ale procedurii de achiziţie sau prin care a fost favorizată societatea comercială reprezentată de inculpatul Avraham Morgenstern. 

Radu Briban, în declaraţia de martor dată în faţa instanţei la unul din termenele acestui proces, a susţinut că firma sa a avut calitatea de proiectant şi a fost subcontractant pentru firma Shapir deţinută de Avraham Morgenstern. „Pe cel din urmă îl ştiu din 2010, iar pe Radu Mazăre din 2009. Participam la diverse comandamente şi şedinţe. Morgenstern m-a invitat la Mazăre acasă înainte de câştigarea licitaţiei cu proiectul «Henri Coandă». În prezenţa mea s-au discutat numai chestiunile tehnice ale cartierului”, a spus martorul.

Întrebat de judecători dacă era o cutumă ca firmele constructoare să se întâlnească acasă la primar înainte de licitaţii, Briban a răspuns negativ. Martorul a mai spus că a încasat 700.000 de lei, adică doi la sută din valoarea proiectului şi că nu a emis facturi false către firma lui Morgenstern, precizând că licitaţia pentru construirea complexului social a fost câştigată de firma Shapir în decembrie 2011, în condiţiile în care a fost singurul ofertant.