Curtea Constituţională: Suspendarea magistratului în procedura disciplinară trebuie supusă căii de atac

Hotărârea CSM de suspendare din funcţie a unui magistrat, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, este constituţională numai în măsura în care poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a decis, marţi, Curtea Constituţională.

Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere, marţi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 52 alineatul 1 din Legea 317/2004 care au următorul conţinut: "Pe durata procedurii disciplinare, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea inspectorului judiciar, poate dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, dacă exercitarea în continuare a funcţiei ar putea afecta desfăşurarea cu imparţialitate a procedurilor disciplinare sau dacă procedura disciplinară este de natură să aducă atingere gravă prestigiului justiţiei".

Unanimitate de voturi

În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile articolului 52 alineatul 1 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituţionale numai în măsura în care permit atacarea separată a hotărârii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare.

Curtea a reţinut că textul de lege criticat contravine articolului 21, precum şi articolului 133 alineatul 7 coroborat cu articolul 134 alineatele (2) şi (3) din Constituţie, întrucât hotărârea secţiei corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care se dispune suspendarea din funcţie a magistratului, până la soluţionarea definitivă a acţiunii disciplinare, nu este supusă unei căi de atac separate de hotărârea care urmează a se pronunţa pe fondul acţiunii disciplinare.

Ce spune Constituţia

Potrivit articolului 134 alineatul (2) din Constituţie, CSM îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică, iar alinetul (3) prevede că hotărârile CSM în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Curtea arată că potrivit Constituţiei hotărârea CSM în materie disciplinară care poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este doar hotărârea prin care se soluţionează fondul acţiunii disciplinare, ci şi cea prin care este dispusă măsura provizorie a suspendării din funcţie a magistratului.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători.