CSM a adoptat regulamentele secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a adoptat miercuri regulamentele secţiei speciale de investigare a infracţiunilor din justiţie, la şedinţă participând şi ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, şi procurorul general Augustin Lazăr.

CSM a adoptat atât regulamentul pentru procurori, cât şi regulamentul pentru alegerea conducerii secţiei.

Secţia pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi trebuie să se operaţionalizeze pentru că aşa spune legea, care este imperativă, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, miercuri, înaintea şedinţei CSM.

"Ne aflăm la CSM, unde avem şedinţă cu un singur punct pe ordinea de zi - adoptarea regulamentului privind numirea procurorilor la Secţia specială pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. (...) La şedinţa de săptămâna trecută a fost amânat. CSM are un purtător de cuvânt care poate da explicaţii suplimentare", a declarat Tudorel Toader, întrebat de ce a fost amânată discutarea regulamentului privind înfiinţarea acestei secţii.

Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a CSM s-a aflat regulamentul privind numirea, continuarea activităţii şi revocarea procurorilor cu funcţii de conducere şi de execuţie din cadrul Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Înfiinţarea unei secţii de investigare a procurorilor şi judecătorilor, care are competenţe exclusive de a cerceta infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, este una din cele mai importante modificări aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis în 20 iulie.

"În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se înfiinţează şi funcţionează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, care are competenţa exclusive de a efectua urmărirea penală pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi păstrează competenţa de urmărire penală şi în situaţia în care, alături de persoanele prevăzute la alin. (1), sunt cercetate şi alte persoane. În cazul infracţiunilor săvârşite de judecătorii şi procurorii militari, dispoziţiile art. 56 alin. (4) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile", se arată în lege.

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie va fi condusă de un procuror-şef de secţie, ajutat de un procuror-şef adjunct, numiţi în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie soluţionează conflictele de competenţă apărute între Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie şi celelalte structuri sau unităţi din cadrul Ministerului Public", mai prevede actul normativ.

De asemenea, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, este interzisă delegarea sau detaşarea de procurori în cadrul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie ;i funcţionează cu un număr de maximum 15 procurori. 4) Numărul de posturi al Secţiei poate fi modificat, în funcţie de volumul de activitate, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea procurorului-şef secţie, cu avizul conform al Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, procurorul-şef al Secţiei este numit şi revocat în funcţie de către CSM. El este numit la propunerea motivată a procurorului-şef secţie îurma unui concurs care constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specific funcţiei de conducere respective, urmărindu-se competenţele manageriale, gestiunea eficientă a resurselor, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţa la stres, capacitatea de a-şi asuma decizii şi responsabilităţi, competenţele de comunicare şi rezistenţă la stres, precum şi integritatea candidatului, evaluarea activităţii sale ca procuror şi modul în care acesta se raportează la valori specificie profesiei, precum independenţa justiţiei ori respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Procurorul-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie este numit în funcţie de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivate a procurorului-şef secţie, dintre procurorii deja numiţi în cadrul secţiei. Numirea în funcţia de procuror-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Revocarea procurorului-şef adjunct al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie se face de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea motivată a procurorului-şef secţie, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specific funcţiei, în cazul în care acesta a fost sancţionat disciplinar. Procurorii din cadrul Secţiei speciale sunt numiţi şi ei tot de CSM pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea prelungirii în total la maximum nouă ani.

Atribuţiile Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie sunt următoarele: efectuarea urmăririi penale, în condiţiile prevăzute în legea nr. 135/2010, cu modificările şi completările ulterioare, pentru infracţiunile aflate în competenţa sa, sesizarea instanţelor judecătoreşti pentru luarea măsurilor prevăzute de lege şi pentru judecarea cauzelor privind infracţiunile prevăzute la lit. a), constituirea şi actualizarea bazei de date în domeniul infracţiunilor aflate în domeniul de competenţă şi exercitarea altor atribuţii prevăzute de lege.