Ce risca Ion Ţiriac în Evul Mediu dacă îşi făcea blazon
0Ideea lui Ion Ţiriac de a îşi crea un simbol heraldic se putea încheia tragic în alte timpuri. De exemplu în negura Evului Mediu cei care se îmbogăţeau peste noapte tindeau să îşi creeze propriile blazoane nobiliare. De cele mai multe ori această decizie avea un final tragic dacă ea nu era aprobată de către autoritatea regală.
În regatul francez şi cel britanic titlurile nobiliare se obţineau doar prin alianţe sau căsătorii. Falşii nobili care nu respectau această regulă riscau să îşi piardă atât averea dobândită până atunci cât şi capul. O altă modalitate de a obţine un titlul nobiliar era curajul arătat în luptă. Regele îl răsplătea pe cavalerul curajos cu un titlu nobiliar. Apoi odată cu disoluţia autorităţii regale titlurile nobiliare au început să fie cumpărate.
Revenind la noul blazon ales de Ion Ţiriac, asocierea celor patru elemente nu este întâmplătoare. Simbolul leului este unul dintre cele mai puternice şi mai elocvente. Leul a fost întotdeauna privit ca simbol al puterii şi regalităţii, atât în Antichitate cât şi în Evul Mediu. Al doilea simbol, albina, are o încărcătură istorică şi psihologică deosebită. De altfel, prima monedă cunoscută în lume avea gravată pe ea albina, ca simbol al hărniciei. Moneda aparţinea civilizaţiei din Efesul secolului IV î.Chr. Steaua în religia creştină are o încărcătură aparte. Ea le-a arătat drumul pe care l-au urmat cei trei magi pentru a ajunge la pruncul Iisus. Şi înainte de creştinism, steaua reprezenta un simbol „spiritual luminos ce risipea negura nopţii”. O regăsim în mai toate civilizaţiile antice. Turnul reprezintă dorinţa de înălţare, ce asigură din punct de vedere psihologic o anumită protecţie în faţa duşmanilor.
Dintre mari familii nobiliare din Ţările Române cu o lungă istorie merită menţionate: familia Cantacuzino, Ghica, Mavrocordat, Sturza etc. Din Transilvania: familia Halga de Hălmagiu, Moţica de Leştioaraş, Pag de Cristeşti, Sida de Hălmagiu
Cuza şi Suţu s-au certat pe un blazon
Un episod aparte îl constituie conflictul dintre Alexandru Ioan Cuza şi Costache Gr. Suţu pe tema emblemei familiei Suţu. Asemănătoare cu stema ţării, emblema familiei Suţu cuprindea cele două elemente distinctive oficiale, vulturul Munteniei şi zimbrul Moldovei. Într-atât de mâhnit a fost Cuza încât, conform spuselor lui Radu D. Rosetti, „a trimis vorbă lui Suţu s-o dea jos. Dar beizadeaua, băţos, n-a dat ascultare dorinţei fostului colonel şi-atunci Domnitorul a dat ordin pompierilor s-o smulgă peste noapte. De necaz, Suţu a înlocuit-o cu un ornament inspirat de la Sublima Poartă”. Blazonul de factură domnească a fost reaşezat în partea superioară a faţadelor edificiului la stăruinţa urmaşilor lui Costache Gr. Suţu şi din îngăduinţa Regelui Carol I.
Află de pe forbes.ro la ce sumă a fost evaluat Ţiriac în Top 500 Miliardari