Căminul groazei din Breaza, sub lupa procurorilor după ce şase tineri şi-au găsit sfârşitul în condiţii suspecte

Inspecţia Socială din Ministerul Muncii a sesizat Parchetul cu privire la neregulile depistate într-un cămin privat de boli mintale din judeţul Prahova unde, într-un an şi jumătate, şase tineri cu vârste cuprinse între 20 şi 25 de ani şi-au găsit sfârşitul în condiţii suspecte.

„Am făcut sesizare la Parchet după ce patronii au semnat procesul verbal prin care au luat la cunoştinţă cele scrise în raportul întocmit de noi. Raportul este semnat şi asumat, el de marţi se află pe masa ministrului muncii. Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASPC) Sector 4 din Capitală nu a mai efectuat plăţi către societatea comercială din luna aprilie”, a declarat Adrian Toader, şeful Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii.

Concret, căminul primea lunar 2.000 de lei de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială (DGASPC) Sector 4 din Capitală pentru fiecare persoană internată aici. Şi de parcă nu ar fi fost suficient, autorităţile arată că cei din conducerea stabilimentului nu au putut pune la dispoziţia inspectorilor sociali niciun certificat de deces, dar nici facturi care să justifice banii pe care DGASCP Sector 4 îi vira în conturile căminului lună de lună. De aceea au fost sesizate deja Poliţia şi Parchetul cu privire la acest caz.

Ancheta autorităţilor a pornit de la o investigaţie făcută de Centrul de Investigaţii Media în colaborare cu Centrul de Resurse Juridice.

„Am constatat că acele şase persoane care au murit într-un an şi jumătate nu mai existau şi că patronii nu ştiau nimic despre decese, cu toate că erau relativ recente. Este ceva suspect acolo. Este imposibil să ai nişte oameni în grijă şi să nu ştii ce s-a întâmplat cu ei. Ulterior, am aflat că societatea avea un contract cu o firmă de pompe funebre care lua cadavrele şi le aducea în Bucureşti”, a explicat pentru „Adevărul” Adrian Toader, şeful Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) din cadrul Ministerului Muncii.

Contract cu firma de pompe funebre 

Conform legii, în astfel de situaţii, certificatele de deces se emit abia după ce sunt anunţate organele de poliţie şi parchetul. 

„În cazul acesta nu s-a întâmplat aşa. Ni s-a spus că ei (reprezentanţii căminului, n.r.) anunţau firma de pompe funebre, încărcau mortul şi îl duceau la DGASPC 4”, a completat Toader.

De asemenea, specialistul susţine că medicul căminului care ar fi trebuit să-i aibă în grijă 24 de ore din 24 pe bolnavii de aici trecea o dată la câteva zile să-şi vadă pacienţii, care sunt persoane tinere cu diferite grade de handicap. 

Nu poţi să ţii închişi 30 de oameni de la 7 seara la 7

La rândul ei, Georgiana Pascu, director de program în cadrul Centrului de Resurse Juridice, a explicat că patru din cele şase persoane care au decedat la centrul din Breaza au murit de bronhopneumonie, la fel ca şi Valentin Câmpeanu, tânărul care a murit 

într-un spital de neuropsihiatrie şi al cărui caz a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO). Cu toate acestea, arată Georgiana Pascu, cele şase persoane nu au beneficiat de asistenţă medicală diferită de ceilalţi beneficiari din centru.  

„Nu poţi să aduni 30 de oameni, să îi închizi într-o casă de la 7 seara până la 7 dimineaţa şi să nu faci nimic cu ei. Sunt şi situaţii în care oameni cu probleme de dizabilitate mintală au fost ajutaţi de aceste centre, au învăţat o meserie şi lucrează. Şase decese într-un an şi jumătate este foarte mult la capacitatea pe care o are căminul“, a declarat Pascu, adăugând că dacă o parte din cei internaţi în căminul privat au aparţinători, ceilalţi sunt tineri care provin din sistemul de protecţie socială. 

Căminele private apar peste noapte 

Pe de altă parte, Adrian Toader vorbeşte despre un adevărat fenomen, de care instituţia pe care o conduce se loveşte încă de anul trecut – căminele private fără acreditare. Legal, spune directorul din Ministerul Muncii, nu le poate face nimic. 

„Sunt firme pe care noi nu le putem controla pentru că eludează legea şi aflăm din ele de la terţi. La prima vedere, par legale. Poţi deschide un astfel de SRL şi pe baza codului CAEN poţi oferi servicii hoteliere. Însă, când vine vorba de persoane cu handicap, situaţia se schimbă”, a explicat şeful de la Inspecţia Socială. 

„Vom face şi o adresă la ANAF, să ne convingem că se cumpărau alimente pentru acei oameni. Patronii vor trebui să îşi dovedească nevinovăţia sau vinovăţia în faţa legii“, a concluzionat Adrian Toader.

Am constatat că acele şase persoane care au murit într-un an şi jumătate nu mai existau şi că patronii nu ştiau nimic despre decese, cu toate că erau relativ recente. Este ceva suspect acolo. Adrian Toader, director în Ministerul Muncii

Cazul unui tânăr de 19 ani, la CEDO

Cazul lui Valentin Câmpeanu, un tânăr de 19 ani care a murit în condiţii suspecte la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, a ajuns în septembrie 2013 în faţa Marii Camere a CEDO. 

Tânărul, un copil abandonat la naştere, seropozitiv şi cu dizabilităţi intelectuale, şi-a petrecut întreaga viaţă în instituţiile statului, după ce a fost nevoit să părăsească orfelinatul la vârsta majoratului şi nicio instituţie nu şi-a asumat responsabilitatea îngrijirii sale. 

Pe 13 februarie 2004, Valentin a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare, unde a murit în condiţii suspecte, izolat într-un subsol şi cântărind doar 45 de kilograme.