Bogdan Teodor, poliţist de proximitate din Prahova distins cu Medalia Bărbăţie şi Credinţă
0Şi-a dorit să fie poliţist pentru a-i ajuta pe cei mai slabi şi a ajuns să fie medaliat.
Pentru Bogdan Teodor, dorinţa de a ajunge poliţist a încolţit încă din timpul liceului. „A fost o dorinţă de a-i apăra pe cei nevoiaşi, de cei care erau mai puternici, mai lipsiţi de caracter şi mai lipsiţi de educaţie. Locuiam în cămin în zona Bariera Bucureşti şi am văzut multe lucruri care se petreceau şi nu ştiam cum să fac să-i ajut pe cei mici, pentru care puteam să lupt”, povesteşte actualul agent şef principal de proximitate al Secţiei nr. 4 Ploieşti.
În anul 1986, când era salariat la Upetrom Ploieşti, am depus documentele pentru Academia de Poliţie, dar, tocmai când dosarul fusese finalizat, un ordin ministerial interzicea celor care nu aveau armata făcută să poată accede în această instituţie. „Am plecat în armată şi după ce am venit am plecat în şcoala militară de la Câmpina. Dosarul nu a mai trecut pentru Academie. Am terminat şcoala de agenţi de poliţie în decembrie 1991 şi de atunci lucrez în cadrul Poliţiei Municipiului Ploieşti, din 2003 fiind poliţist de proximitate”, spune Bogdan Teodor.
Mândria părinţilor
Părinţii săi au primit vestea că se face poliţist ca pe o glumă, dar ulterior, când au văzut că se concretizează, au fost entuziasmaţi. „Când m-au văzut pentru prima dată în uniformă au plâns, erau lacrimi de bucurie, de euforie. Când am depus jurământul au plâns pe platoul de la şcoală... Apoi, când au văzut greutăţile, au fost mâhniţi, pentru că eram acasă mai mult musafir. Vizitele erau rare şi scurte. Au fost zile în care ajungeam şi plecam înapoi pentru că intram în ture”.
După anii de experienţă acumulată, agentul spune că intrând în profunzimea muncii de poliţist, dorind să faci ca lucrurile să fie pe placul tău, să respecţi legea şi să fii mai aproape de cetăţean, ţi-e din ce în ce mai greu. „Problemele sunt mai grave, mai multe, indiferent de competenţa pe care o avem, pentru că vin la noi oamenii şi cu probleme care nu ţin de competenţa noastră, trebuie să le dăm cetăţenilor o speranţă. Manualul spune să creştem gradul de încredere al cetăţeanului în poliţist, dar cum îl creştem numai noi ştim. De multe ori promitem că ajungem la o întâlnire la o anumită oră şi nu putem, că intervin tot felul de lucruri. Te duci a doua zi şi omul nu te crede că ai fost ocupat, zice că nu ai vrut”, explică Bogdan Teodor.
Şi-a făcut, însă, meseria cu succes şi a ajuns să primească Medalia Bărbăţie şi Credinţă în clasa a II-a cu însemne pentru militari, ordinul fiind semnat pe preşedintele ţării.
Profil
NĂSCUT
17 august 1967, Ploieşti
STUDII
Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi, studii postuniversitare
EXPERIENŢĂ
Este poliţist de 18 ani
FAMILIE
Căsătorit, are două fete
Întrebări şi răspunsuri
În ce constă satisfacţia meseriei?
Satisfacţie ai atunci când vine omul şi-ţi mulţumeşte că i-ai rezolvat o problemă, că i-ai scurtat o cale de a ajunge la adevăr, că ai soluţionat o cauză pe care el nu o vedea chiar aşa de aproape de a o rezolva, când reuşeşti să împaci oameni în vârstă, fraţi, care s-au certat ani de zile pentru o bucată de cinci centimetri de pământ.
Care sunt atributele unui poliţist de proximitate?
Un poliţist de proximitate trebuie să fie un bun mediator, să fie familist şi o persoană credincioasă şi să manifeste respect faţă de drepturile cetăţenilor. Nu în ultimul rând, trebuie să aibă abilităţi în comunicare şi sp fie sociabil.
Ce-i place
Am practicat luptele, dar acum mă uit cu plăcere la fotbal. Îmi place să gătesc şi să pregătesc masa în familie, sunt un creştin ortodox convins şi îmi plac modestia, sinceritatea şi loialitatea.
Ce nu-i place
Nu-mi plac aroganţa, nesinceritatea, inconsecvenţa, persoanele care lovesc acolo unde nu ajung, persoanele care-şi dau cu părerea despre munca altora şi nu-şi văd lungul nasului.