Autostradă umflată cu 50 de milioane de euro

Compania de Autostrăzi a dat pe ochi frumoşi contractele pentru construirea Autostrăzii Cernavodă-Medgidia-Constanţa, alegând ofertele cele mai scumpe. Neregulile sunt consemnate în ultimul raport public al Curţii de Conturi.

Raportul Curţii de Conturi arată cum a favorizat Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi (CNADNR) constructorii care au câştigat contractele pentru sectoarele de autostradă Cernavodă-Medgidia şi Medgidia-Constanţa, deşi aceştia au avut ofertele cele mai scumpe. Lucrările au fost finanţate dintr-un împrumut contractat de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Contractul pentru construcţia ultimelor două sectoare ale Autostrăzii Soarelui a fost parafat în ianuarie 2009. Chiar dacă oferta FCC/Alpine a fost de 564 de milioane de lei (131 de milioane de euro), iar Mochlos/Danya a oferit 628 de milioane de lei (146 de milioane de euro), Colas SA a câştigat contractul cu o oferta cea mai scumpă - 634 de milioane de lei (147 de milioane de euro). În această perioadă, CNADNR a fost condusă de interimarul Cristian Duică, fost director general adjunct al companiei în ministeriatul lui Radu Berceanu.
„Urmare a modului defectuos de derulare a procedurii de atribuire a contractului, au fost create premisele prejudicierii companiei cu 70 de milioane de lei (16 milioane de euro), reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut”, se arată în raportul de control.

Eroare de redactare

CNADNR a folosit un tertip pentru a scăpa firma Colas de competitori. Comisia de evaluare a descalificat asocierea formată din companiile FCC şi Alpine din cauza unei simple erori de redactare a unui document din licitaţie.

„Scrisoarea de ofertă, datată 15 septembrie 2008, avea ca termen de valabilitate 13 ianuarie 2008, în loc de 13 ianuarie 2009. În condiţiile în care deschiderea ofertelor era stabilită pentru 15 septembrie 2008, iar termenul de valabilitate înscris în ofertă FCC/Alpine a fost de 13 ianuarie 2008, este evident faptul că a fost o eroare de redactare, care putea fi clarificată de ofertant”, se menţionează în raportul Curţii de Conturi. Deşi BEI a cerut CNADNR solicitarea unei clarificări, oficialii companiei de stat nu au respectat cerinţa băncii finanţatoare şi au semnat contractul cu firma clasată pe locul al treilea, respectiv Colas SA.
Mai mult decât atât, CNADNR a făcut plăţi ilegale către antreprenor, în valoare de 2,4 milioane de lei (560.000 de euro), reprezentând servicii de asistenţă tehnică nerealizate.

Blat între constructori?

Curtea de Conturi bănuieşte chiar existenţa unui aranjament între constructori, pentru a-şi împărţi contractele. Astfel, ceilalţi doi ofertanţi ar fi făcut figuraţie, pentru a se crea „impresia unei competiţii veritabile”. „Aceste companii au prezentat oferte care conţin erori şi termeni speciali despre care se ştia că nu vor fi acceptaţi de către beneficiar”, precizează Curtea de Conturi. Mai mult, una dintre companiile care au participat la faza de precalificare s-a retras subit din licitaţie.

„Ţeapă” cu repetiţie

În 2011, ministrul Transporturilor Anca Boagiu a rupt contractul cu francezii de la Colas SA, din cauza întârzierilor foarte mari.
Potrivit Curţii de Conturi, şi cei care au preluat contractul pentru tronsonul Medgidia-Constanţa, adică asocierea Astaldi/Max Bogl, ar fi fost favorizaţi la licitaţie, iar CNADNR a fost din nou păgubită. „Urmare a modului defectuos de derulare a procedurii de atribuire a contractului, au fost create premisele prejudicierii companiei cu 147,7 milioane de lei (34 de milioane de euro), reprezentând diferenţa dintre preţul ofertei declarate câştigătoare şi cel al ofertei cu preţul cel mai scăzut”, se arată în raportul de control. În total, „gaura” adusă statului de cele două contracte se ridică la 218 milioane de lei (50 de milioane de euro).

Potrivit auditorilor, la derularea contractului, CNADNR a plătit nejustificat constructorului 625.000 lei (145.000 de euro), reprezentând servicii de „identificare şi asanare a şantierului de orice muniţii”, care ar fi trebuit să fie făcute pe cheltuiala antreprenorului.

Cum au fost favorizate Colas SA şi Astaldi/Max Bogl

Raportul Curţii de Conturi sintetizează indiciile care conduc la concluzia că CNADNR a favorizat Colas SA şi asocierea Astaldi/Max Bogl:
• CNADNR nu a organizat procedura de evaluare a ofertelor în două etape, conform recomandărilor din Ghidul BEI.
• Comisia de evaluare a declarat câştigătoare ofertele cu preţul mai mare, deşi prezentau aspecte de neconformitate cu documentaţia de atribuire.
• Ofertele desemnate câştigătoare au fost evaluate în mod subiectiv, fără să se ţină cont de comentariile grupului de lucru.
• Comisia de evaluare nu a luat în considerare poziţia Direcţiei Juridice.
• Procedura de reevaluare a ofertelor s-a desfăşurat cu o deosebită rapiditate.
• Comisia de evaluare nu a solicitat clarificări ofertanţilor cu preţul cel mai scăzut, deşi BEI recomandase acest lucru.