Augustin Lazăr, despre închisoarea CIA din România: Ancheta a început în 2012. Pentru aflarea adevărului este necesară o cooperare judiciară internaţională

Ancheta în privinţa existenţei închisorilor CIA în România a început în 2012, dar "pentru aflarea adevărului" este necesară o cooperare judiciară internaţională, a afirmat joi procurorul general Augustin Lazăr, aflat la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.

"S-au audiat mai multe persoane în această cauză, persoane importante, cu funcţii importante, care îndeplineau la data respectivă funcţii importante în stat, care au dat o mulţime de detalii despre cum s-au desfăşurat lucrurile, însă pentru aflarea adevărului în cauză este necesară o cooperare judiciară internaţională”, a declarat Augustin Lazăr.

România şi Lituania au fost găsite vinovate joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de încălcări ale convenţiei care interzice tortura în cazurile lui Al Nashiri şi respectiv Abu Zubaydah, în urma participării celor două ţări la programul închisorilor secrete CIA, anunţă CEDO pe site.  CEDO obligă România să-i plătească lui Al Nashiri pagube în valoare de 100.000 de euro.

România a găzduit o instalaţie secretă de detenţie a CIA din septembrie 2003 şi până în noiembrie 2005, stabileşte CEDO.

Litiuania a găzduit la rândul ei o instalaţie similară din februarie 2005 până în martie 2006.

Reclamanţii au fost încarceraţi în aceste instalaţii, iar autorităţile din cele două foste ţări comuniste au ştiut că CIA avea să-i supună unor tratamente contrare convenţiei, afirmă Curtea.

Atât România, cât şi Lituania au permis transferul reclamanţilor către alte instalaţii de detenţie CIA, expunându-i astfel altor rele tratamente, mai stabileşte CEDO.

Curtea a stabilit - în unanimitate - în hotărârea de joi că România a încălcat mai multe articole ale convenţiei.

Europarlamentarul Norica Nicolai, care a condus comisia parlamentară de anchetă privind închisorile CIA, a declarat, joi, că ancheta parlamentară nu a exclus, dar nici nu a expus existenţa unor centre de detenţie pe teritoriul României, dar a cerut parchetelor să treacă la o cercetare judiciară, ceea ce nu s-a întâmplat. Nicolai consideră că, dacă CEDO cere să se analizeze răspunderea oficialilor români, atunci aceasta trebuie căutată la foşti preşedinţi sau prim-miniştri care au încheiat acordul pentru centre de detenţie pe teritoriul României.

La rândul său, fostul consilier prezidenţial pentru Securitate Naţională în perioada 2000-2004, Ioan Talpeş, a declarat, joi, că este ”o aberaţie” condamnarea României la CEDO pentru că ar fi găzduit închisori CIA, el susţinând că nu a existat un astfel de centru în România şi că nici nu îşi poate imagina că ar fi existat aşa ceva. Talpeş a afirmat din nou că, într-adevăr, România a pus la dispoziţia CIA o locaţie ”în care se desfăşurau acţiuni speciale”.