Asociaţii ale magistraţilor: Condamnăm declaraţiile inadmisibile ale premierului referitoare la o hotărâre judecătorească definitivă

Trei asociaţii ale magistraţilor anunţă că, în plus faţă de poziţia judecătorilor din CSM, condamnă "declaraţiile inadmisibile" ale premierului Florin Cîţu referitoare la o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi "directiva" trasată ministrului Justiţiei, Stelian Ion, de a găsi o soluţie pentru continuarea judecăţii unui proces definitiv tranşat.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) şi Asociţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) susţin poziţia exprimată de Secţia pentru Judecători a CSM de a condamna comunicatul alianţei USR-PLUS şi declaraţiile publice referitoare la soluţia pronunţată de Tribunalul Bucureşti în cauza cunoscută sub numele "Dosarul 10 august”, reţinând că aceste declaraţii împotriva soluţiei din acest dosar reprezintă un veritabil atac la adresa independenţei judecătorului şi, implicit, a puterii judecătoreşti în ansamblul său. 

"În plus faţă de cele arătate deja de judecătorii din CSM, condamnăm declaraţiile inadmisibile ale Primului Ministru Florin Cîţu referitoare la o hotărâre judecătorească definitivă, precum şi directiva trasată Ministrului Justiţiei Stelian Ion de a găsi o soluţie pentru continuarea judecăţii unui proces definitiv tranşat", arată asociaţiile magistraţilor, într-un comunicat de presă transmis joi. 

Reprezentanţii magistraţilor adaugă că scopul hotărârilor judecătoreşti nu este acela de a mulţumi voinţa politică, iar refuzul vehement al puterii politice de a accepta o hotărâre judecătorească definitivă, dublate de căutarea de soluţii pentru a o repune în discuţie, pe considerente politice, reflectă "o veritabilă incitare la nerespectarea hotărârilor judecătoreşti". 

"Această atitudine manifestată împotriva unei hotărâri judecătoreşti este cu atât mai gravă cu cât provine din partea reprezentantului puterii executive a unui stat membru al Uniunii Europene şi a unei coaliţii de partide al cărui copreşedinte este şi lider al grupului europarlamentar Renew Europe, grup ce se declară un apărător al statului de drept în Europa", consideră asociaţiile menţionate. 

Potrivit sursei citate, apelurile acestor lideri politici la "dorinţa poporului” aduc aminte de sloganul “Dreptatea poporului în slujba poporului” ce a stat la baza “stalinizării justiţiei” după 1948. 

"Dorinţa reprezentanţilor partidelor politice aflate la putere de a se reveni la justiţia “populară”, specifică regimurilor totalitare, unde dosarele se vor judecate în stradă, numărând “poporul” ce e pro sau contra unei soluţii, este condamnabilă în termeni categorici. Ameninţările directe din partea actualei coaliţii de guvernare, cum ar fi eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraţilor ca răspuns la hotărârea Tribunalului Bucureşti, reflectă perfect mentalitatea acestei clase politice, a cărei reprezentanţi văd în judecători simpli servitori ai puterii politice, ce trebuie răsplătiţi atunci când hotărârile date sunt în acord cu dorinţele lor politice sau, dimpotrivă, trebuie aspru pedepsiţi când îndrăznesc să dea decizii ce îi nemulţumesc", susţin reprezentanţii magistraţilor. 

Aceştia amintesc că judecătorii nu sunt însă în slujba politicienilor, ci în slujba legii. Hotărârile judecătoreşti se pronunţă în numele legii, nu în conformitate cu voinţa politică a partidului de guvernământ, oricare ar fi acela. 

"Din aceste motive, presiunile politice ce au succedat hotărârii Tribunalului Bucureşti sunt intolerabile într-un stat de drept, reflectând reflexe totalitare periculoase, ce au fost pe bună dreptate denunţate şi condamnate de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Dreptul la o justiţie independentă este un drept fundamental al fiecărui cetăţean al acestei ţări. Aceasta înseamnă ca un judecător este liber să hotărască doar în acord cu legea şi probele din dosar, chiar şi atunci când cetăţeanul este în litigiu cu Statul, indiferent de presiunile, şantajele sau ameninţările venite din partea reprezentanţilor puterii executive sau legislative. UNJR, AMR si AJADO condamnă categoric aceste atacuri împotriva puterii judecătoreşti şi solicită reprezentanţilor puterii executive si legislative să revină în limitele constituţionale", încheie asociaţiile magistraţilor. 

Cererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale în Dosarul 10 august a fost respinsă, marţi, de Tribunalul Bucureşti. Decizia este definitivă. 

Copreşedintele USR-PLUS Dacian Cioloş a afirmat că decizia ca dosarul 10 august să nu fie redeschis este un lucru la care nu se aştepta şi consideră că Parlamentul poate ancheta acele evenimente. Astfel, liderul PLUS a spus că "o comisie parlamentară poate aduce lumina necesară în acest caz, dincolo de responsabilităţile penale”. 

La rândul său, prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat că a avut ”imaginea unei ţări abandonate, unde Justiţia umblă cu capul spart”. Liberalul a afirmat că ”Justiţia din România n-a înţeles absolut nimic din lupta românilor” şi a anunţat că situaţia va fi tranşată la CEDO. 

Prim-ministrul Florin Cîţu a afirmat că se simte dezamăgit, ca cetăţean, de decizia tribunalului de a respingere cerererea DIICOT de redeschidere a urmăririi penale în Dosarul 10 august. El a mai precizat că a discutat cu ministrul Justiţiei Stelian Ion pentru a vedea dacă mai există alte căi de atac şi aşteaptă opinia experţilor în această situaţie. 

"Este o decizie a tribunalului şi nu pot să comentez decât ca cetăţean, că sunt dezamăgit, că vedem că în România nimeni nu a tras în noi în decembrie, nimeni nu răspunde pentru mineriade şi mai avem aici un eveniment în care este foarte greu să găsim responsabili. În ceea ce mă priveşte, mă voi asigura că niciodată cetăţenii României nu vor mai avea de suferit de pe urma unui stat abuziv, aşa cum au fost aceste situaţii”, a declarat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de miercuri a Guvernului.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a afirmat că prin declaraţiile reprezentanţilor USR-PLUS şi ale altor oameni politici referitoare la decizia legată de Dosarul 10 august a fost depăşită "orice limită admisibilă a libertăţii de exprimare, afirmaţiile menţionate în cuprinsul acestor poziţii având potenţial de a insufla ideea că o soluţie care nu răspunde aşteptărilor unui partid politic atacă democraţia". "Secţia constată că astfel de discursuri publice reprezintă un veritabil atac la adresa independenţei judecătorului şi, implicit, a puterii judecătoreşti în ansamblul său", au arătat reprezentanţii acesteia.