Aproape o sută de persoane în arest la domiciliu, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală

Aproape o sută de persoane au fost arestate la domiciliu, de la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, iar pentru peste 1.300 de persoane a fost luată măsură controlului judiciar.

În perioada 1 - 7 martie, poliţiştii structurilor de supraveghere judiciară au desfăşurat activităţi specifice faţă de alte 115 persoane faţă de care s-au dispus măsuri preventive care stabilesc supraveghere judiciară, respectiv 3 persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura arestului la domiciliu şi faţă de 112 persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar, potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română.

De la 1 februarie, de când au intrat în vigoare noile prevederi în materie procesual penală, până la începutul lunii martie, poliţiştii au luat sub supraveghere 97 de persoane arestate la domiciliu, 1.190 aflate sub control judiciar şi alte 16 în cazul cărora instanţele au dispus control judiciar pe cauţiune.

Aproximativ 500 de poliţişti îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor de supraveghere judiciară.

Potrivit noului Cod de procedură penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghre, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnate de organul judiciar care a dispus măsura, în condiţiile legii.