Aproape 100 de persoane puse sub control judiciar, în ultima săptămână

Aproape 100 de persoane au fost puse sub control judiciar şi 75 arestate la domiciliu, în ultima săptămână, în timp ce pentru alte 14 de persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri.

Potrivit unui comunicat emis de Poliţia Română, în perioada 10-17 aprilie au fost dispuse măsuri preventive de supraveghere judiciară faţă de 172 de persoane. Poliţiştii au luat sub supraveghere 75 de persoane arestate la domiciliu şi alte 97 în cazul cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Pentru alte 14 persoane au fost înlocuite măsurile preventive de supraveghere dispuse iniţial, cu alte măsuri. Astfel, controlul judiciar a fost înlocuit în cinci cazuri cu arestarea preventivă, iar alte cinci persoane care aveau această măsură au primit condamnări la închisoare cu executare.

Arestul la domiciliu a fost înlocuit într-un caz cu arestarea preventivă, iar alte trei persoane au primit pedepse cu executare.

Supravegherea persoanelor arestate la domiciliu sau aflate sub control judiciar se face de către cei aproximativ 500 de poliţişti de la structurile de supraveghere judiciară. Aceştia verifică periodic modul în care persoanele aflate sub această măsura preventivă îşi respectă obligaţiile, iar în cazul încălcării acestora, este sesizată instanţa.

Codul de Procedură Penală prevede cinci măsuri preventive

Potrivit Codului de Procedură Penală, măsurile preventive sunt reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.

Arestul la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.

Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat. 

De asemenea, acesta nu are voie să ia legătura cu persoana vătămată sau cu membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa.

Persoana aflată sub control judiciar trebuie să respecte mai multe obligaţii, printre care cea de a se prezenta la poliţie conform programului de supraveghere, la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemată, dar şi de a informa dacă îşi schimbă locuinţa.

În perioada controlului judiciar pot fi dispuse şi alte obligaţii inculpatului, cum ar fi: să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta; să comunice periodic informaţii relevante despre mijloacele sale de existenţă; să nu participe la manifestări sportive sau culturale ori la alte adunări publice; să nu conducă vehicule anume stabilite de organul judiciar; să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme; să nu emită cecuri.

În cazul încălcării acestor obligaţii, măsura controlului judiciar poate fi înlocuită cu arestul la domiciliu sau cu arestarea preventivă.

Supravegherea respectării de către inculpat a obligaţiilor care îi revin pe durata controlului judiciar se realizează de către instituţia, organul sau autoritatea anume desemnată de organul judiciar care a dispus măsura.