AFP, despre satele părăsite ale României şi votul diasporei, care poate schimba ţara

Cu două zile înainte de alegerile prezidenţiale 2019 din România, agenţia franceză de ştiri AFP a publicat un material din satul argeşean Pârâieşti, care reflectă depopularea mediului rural şi modul în care influenţează diaspora rezultatul votului.

Jurnaliştii de la AFP remarcă faptul că Pârâieşti arată ca orice sat din România. Dar asta numai la prima vedere, pentru că odată luate la pas uliţele sale, descoperi casele abandonate şi lăsate în paragină.

„Cu o icoană fixată pe perete, haine agăţate în cui, o masă şi două scaune pe prispă, Pârâieşti arată, cel puţin la prima vedere, ca orice alt sat din România. Dar Pârâieşti este mai mult un sat fantomă: cu o populaţie de doar 250 de oameni, aproape o casă din două este părăsită. Starea de abandon devine evidentă doar la o inspecţie mai atentă: stâlpii de lemn sunt crăpaţi, acoperişurile parţial prăbuşite, iar curţile, năpădite de buruieni“, scrie AFP. 

„N-au mai rămas mulţi oameni pe strada asta. Mulţi au plecat sau au murit“, spune Viorica Bălăşoiu, în vârstă de 70 de ani, care locuieşte singură în casa ei de pe un deal.

Casa părăsită în Pârâieşti FOTO AFP

De la căderea comunismului în urmă cu 30 de ani, aproximativ patru milioane de români dintr-o populaţie totală de 20 de milioane au părăsit ţara în căutarea de locuri de muncă mai bine plătite.

Dar tocmai voturile acestor „români din diaspora pe care le vânează candidaţii la alegerile prezidenţiale de duminică ar putea să încline balanţa, scrie AFP. 

În 2009, de exemplu, 100.000 de voturi din diaspora l-au ajutat pe Traian Băsescu să-l învingă pe Mircea Geoană.

Anul acesta, în capitalele occidentale au fost înfiinţate de trei ori mai multe secţii de votare pentru emigranţi, după ce cozile lungi de la alegerile precedente au declanşat acuzaţii privind organizarea proastă şi au dus la demisia a doi miniştri de Externe. În plus, alegătorii au la dispoziţie trei zile pentru a-şi exprima votul.

„Viitorul tău este în România“

De această dată, cei trei candidaţi din topul sondajelor s-au adresat diasporei direct în discursurile lor de campanie, rugându-i să vină acasă, întrucât „viitorul lor este în România”.

În ciuda pledoariilor politicienilor, proporţia românilor care doresc să se întoarcă a scăzut la 47% de la 57% în 2017, potrivit unui sondaj efectuat în rândul a 1.810 emigranţi de agenţia de cercetare Open-I.

Corupţia este în topul listei de motive pentru care refuză să se întoarcă, un flagel pe care simt că politicienii nu reuşesc să-l stârpească. 

Guvernul lui Dăncilă, aflat la putere din 2016 până luna trecută, s-a confruntat cu proteste masive faţă de corupţie, românii din diaspora veniţi acasă pentru a-şi vedea familiile participând la manifestaţii.

Denumirea românească pentru cetăţenii plecaţi în străinătate este de „căpşunari“, termen încetăţenit la începutul anilor 2000, când mii de muncitori sezonieri au plecat în Spania, mai scrie AFP. În prezent, însă, tot mai mulţi români cu studii superioare îşi părăsesc ţara. În primele nouă luni ale anului, românii au depus două milioane de cereri pentru locuri de muncă pîn străinătate, potrivit site-ului de recrutare eJobs.

„Tot mai mulţi specialişti şi oameni de afaceri vor să plece, cei mai mulţi pentru totdeauna”, a spus CEO-ul eJobs România, Bogdan Badea.

Efectele benefice

Chiar dacă nu se întorc, emigranţii - care câştigă în străinătate mai mult decât salariul net mediu din ţară (în valoare de 3.100 lei) - îşi investesc economiile tot acasă, în 2018 trimiţând aproape trei miliarde de euro familiilor rămase în ţară.

Adrian, în vârstă de 43 de ani, lucrează şase luni pe an în construcţii în Marea Britanie. Cu banii pe care i-a strâns, a construit în ţară o casă pentru fiica sa, lângă alte vile moderne ridicate de „căpşunari“. 

„Migraţia are efecte benefice: reduce şomajul şi presiunea asupra sistemelor de sănătate şi educaţie, creşte produsul intern brut şi reduce nivelul sărăciei în ţara de origine“, a spus sociologul Alin Teodorescu pentru AFP.

În Pârâieşti, Nicolae Ion se încăpăţânează să rămână în ţară.

„Sărăcia mă împinge să plec, dar dacă o fac, locul ăsta va fi invadat de buruieni. Înainte, când mergeam la magazin să iau pâine, vedeam o mulţime de copii. Acum n-au mai rămas“, remarcă mâhnit bărbatul de 42 de ani, ai cărui fraţi lucrează în Europa.

La capătul celălalt al satului, doi cai pasc în locul de joacă al unei şcoli închise în urmă cu patru ani, conturează AFP imaginea satului abandonat. 

FOTO AFP