24 ianuarie nu va fi zi liberă legală. Se va comemora, însă, 23 august

Deputaţii au decis marţi, în plen, declararea datei de 23 august Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului şi a celei de 21 decembrie drept Ziua memoriei victimelor comunismului în România.

Camera Deputaţilor a adoptat, cu 120 de voturi "pentru", 94 de voturi "împotrivă" şi 8 abţineri, un proiect de lege în acest sens.

Săptămâna trecută, deputatul PNL Mihăiţă Calimente a afirmat că proiectul de lege reprezintă o "ruşine" şi o "diversiune".

Potrivit acestuia, la 21 decembrie 1989 Revoluţia Română nu se încheiase. Data de 23 august ca Zi a comemorării victimelor fascismului reprezintă o denigrare a Regelui Mihai şi o "porcărie care a fost impusă de la Cotroceni", a adăugat el.

Fără două zile libere

Deputaţii au respins, însă, marţi două iniţiative legislative ale unor parlamentari PDL care vizau instituirea Zilei naţionale de Rugăciune, ca sărbătoare legală nelucrătoare şi, respectiv, declararea zilei de 24 ianuarie ca sărbătoare naţională legală. Acestea primiseră aviz negativ din partea comisiilor parlamentare de specialitate.

În 2010, mai mulţi deputaţi şi senatori au depus proiecte prin care propuneau ca ziua de 24 ianuarie să fie declarată nelucrătoare. România marchează în fiecare an pe data de 24 ianuarie "Unirea cea mică". Pe 24 ianuarie 1859, Ţara Românească şi Moldova s-au unit de facto, prin alegerea la Bucureşti a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei, acesta fiind deja, de pe 5 ianuarie, şi domn al Moldovei.