Twitter, folosit pentru lecţii în SUA

Elevii tastează pe laptopuri, iPad-uri şi telefoane mobile în timpul lecţiei predate de profesorul Enrique Legaspi. Un profesor american de la o şcoală generală din estul oraşului Los Angeles a introdus Twitter-ul ca instrument de predare a lecţiilor de istorie, arată un reportaj al CNN.

În alte şcoli, dacă şi-ar pune pe bănci iPad-urile sau telefoanele mobile, elevii ar ajunge direct în biroul directorului. Însă, profesorul Legaspi încurajează acest comportament, cu condiţia ca elevii să folosească doar reţeaua de socializare Twitter.

Un entuziast al tehnologiei, Legaspi a învăţat cum să predea cu ajutorul reţelei sociale Twitter anul trecut, la convenţia anuală Macworld din San Francisco. „Am avut o revelaţie", spune el. „Mi-am spus atunci: «Asta ar putea să-i implice cu adevărat pe elevii mei»". Profesori din mai multe state americane au început să folosească Twitter la clasă de câţiva ani, însă cu toate acestea adopţia reţelei în sistemul educaţional este limitată.

Un sondaj realizat de Pearson Learning Solutions printre 1.929 de profesori americani, publicat în aprilie, arată că doar 2% din ei folosesc reţeaua în timpul lecţiilor susţinute în faţa liceenilor.

2% din profesori, pe Twitter, la clasă

Aproape jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că folosirea Facebook-ului şi a Twitter-ului în clasă dăunează procesului de învăţare. Chiar şi aşa, tânărul profesor de istorie Legaspi este optimist. Când le-a explicat planul elevilor săi de la Şcoala Generală Hollenbeck din partea estică a oraşului Los Angeles, şi-a dat seama că doar unul dintre ei mai folosise până atunci Twitter.

Însă, majoritatea copiilor stau pe internet, pe telefon. Aşa că nu a fost greu să‑i logheze pe reţeaua socială. Cei care nu au gadget-uri conectate la internet, pot folosi calculatoarele şcolii. Profesor cu vechime de opt ani, Legaspi spune că, de obicei, la clasă, un grup mic de elevi tinde să domine discuţiile, la fiecare lecţie. La seminarul Mac­world, la care a participat anul trecut, alţi profesori au relatat că Twitter i-a ajutat să implice şi mai mulţi elevi la clasă.

Răspunsurile se tastează

Legaspi le predă elevilor despre Primul Război Mondial. Stă în faţa unui ecran mare, în centrul clasei, şi-i întreabă câţi oameni au murit în război. Instantaneu, mai multe tweet-uri au apărut pe ecran, cu diverse răspunsuri. „Pentru mulţi dintre ei, exerciţiul le-a oferit o voce", spune profesorul de istorie. „Am mulţi elevi care nu răspund la orele mele, nu spun la ce se gândesc, aşa că Twitter devine un instrument pentru ei".

„E o ocazie foarte bună să te remarci la oră", spune Oscar Lozoria, un băiat timd de 14 ani, cu părul lung, pe care alţi colegi obişnuiau să‑l sâcâie. El spune că Twitter a schimbat felul în care este privit de colegii săi. „Acum mă văd ca pe cineva, ca pe un egal", spune băiatul. Ivan Sabaria, tot de 14 ani, crede că acum învăţatul este mult mai distractiv: „Sunt mult mai atent şi-mi fac toată treaba", recunoaşte el.

Profesorul de istorie recunoaşte că Twitter-ul îi ajută mai ales pe elevii timizi. Chiar dacă uneori copiii ajung şi pe alte site-uri, Legaspi este convins  că a descoperit viitorul educaţiei. „Primesc reacţii de la ei imediat. Tot ce se-ntâmplă este foarte puternic".

Internet în educaţie

Preşedintele News Corporation, proprietar al Wall Street Journal şi Fox News Rupert, Robert Murdoch cere public companiilor online să înceapă urgent investiţia în programe educaţionale pentru a revoluţiona lecţiile de la clasă. Baronul media susţine că „şcolile sunt ultimele care nu au intrat în revoluţia digitală".

Irlanda aşteaptă afluxul de englezi

De la anul, taxele la universităţile din Anglia vor ajunge şi la 10.000 de lire sterline. Aşadar instituţiile de învăţământ superior irlandeze aşteaptă foarte multe aplicaţii de la tineri din Marea Britanie, care încearcă astfel să scape de taxele mărite de acasă. Taxele anuale la multe dintre universităţile engleze vor creşte până la 10.000 de lire, pentru programele care încep în anul universitar 2012. Ceea ce înseamnă că vor fi diferenţe uriaşe între universităţile engleze şi cele irlandeze.

La Universitatea Galway, aplicaţiile de la tineri din Marea Britanie şi din Irlanda de Nord au crescut deja cu 163%. Potrivit ultimelor cifre, numărul studenţilor britanici care s-au înscris la universităţi irlandeze a crescut cu 10 procente, ajungând la 1.589 anul acesta. Creşterea nu este dramatică, însă până în 2012, când taxele se vor mări considerabil, cifrele vor fi altele.  Sursa: „The Independent"

Pe scurt:

Coreea de Sud: studenţii nu cred în calitatea educaţiei. Tinerii nu sunt mulţumiţi de actul educaţional din universităţi, deşi plătesc taxe exorbitante, potrivit cercetării Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare. În medie, în universităţile coreene, există un profesor la 33 de studenţi, mai mult decât media organizaţiei - de 16. În Marea Britanie, există un profesor la 17 studenţi, în Franţa, unul la 16, în Germania, unul la 11, iar în Japonia şi mai puţin: un profesor la 10 studenţi. America îşi permite un profesor la 15 studenţi.

Filipine: educaţia de top atrage străini. Mii de studenţi străini sunt atraşi de cursurile de bună calitate în limba engleză, care deocamdată sunt ieftine, dar şi de stilul de viaţă relaxant din afara şcolii. Cu mai mult de 2.100 de universităţi publice şi private, care oferă o largă varietate de cursuri şi cu o politică de imigrare prietenoasă, fosta colonie americană are de-a face cu o explozie a înscrierilor studenţeşti. Aproape 20.000 de studenţi străini aveau vize speciale în martie, potrivit Biroului de Imigraţie, iar cifrele vor creşte în noul an universitar.

Premiul Global Junior Challenge 2011

Concursul premiază cele mai inovatoare proiecte care implementează tehnologii moderne în domeniul educa¨ţiei, formării, solidarităţii şi cooperării internaţionale a tinerilor. Scopul este de a-i încuraja pe tineri şi pe profesorii acestora să folosească noile tehnologii. Pot să depună proiecte şcoli şi universităţi publice şi private, instituţii şi organizaţii publice şi private, alte organizaţii nonprofit. Termen limită: 30 iunie; detalii pe www.eurodesk.ro.

Programul de Burse de Cercetare şi Mobilitate Europeană

Academia Europeană a Fundaţiei Yuste din Spania a lansat Programul de Burse de Cercetare şi Mobilitate Europeană pentru Studii Europene -„Charles V European Award - Javier Solana Madariaga". Participanţii trebuie să fie studenţi care-şi pregătesc lucrarea de dizertaţie în istorie, ştiinţe politice, economie. Data-limită: 25 iunie; www.fundacionyuste.es.

Universitatea Ernst-Moritz-Arndt din Greifsfeld

Au fost deschise aplicaţiile la bursele integrale în vederea participării la Masteratul „Landscape Ecology & Nature Conservation" la Universitatea Ernst-Moritz-Arndt din Greifsfeld. Se adresează absolvenţilor de studii superioare privind mediul înconjurător, cu experienţă practică. Asociaţia Fondatorilor pentru Ştiinţă Germană acordă burse absolvenţilor români. Data-limită: 1 iulie. www.botanik.uni-greifswald.de.