Societatea Academică din România despre cum este finanţată o şcoală. „Un elev valorează pentru statul român 355 de lei”
0Subiectul bugetului este unul de interes zilele acestea, aşa că echipa ”Şcoli curate” a Societăţii Academice din România prezintă metodele de finanţare a şcolilor. Acestea pot fi de tipul finanţare de bază, finanţare complementare sau finanţare suplimentară.
Începând cu anul 2011, de când este în vigoare noua Lege a educaţiei, finanţarea de bază şcolilor se face în funcţie de numărul de elevi (per capita), pe principiul “finanţarea urmează elevul”, ceea ce, cel puţin la nivel teoretic, promovează competitivitatea în rândul şcolilor şi ar trebui să le forţeze pe acestea să devină atractive pentru elevi. Totodată, o şcoală primeşte bani şi de la autorităţile locale, finanţarea complementară, care se face în bază unui deviz de cheltuieli întocmit de director. Din comoditate sau dorinţa de a nu supăra, există directori care nu solicită bani de la Primărie, deşi şcoala are nevoie, iar aici este rolul comunităţii educaţionale, elevi, părinţi şi profesori, să influenţeze situaţia, arată un ghid al Societăţii Academice din România.
Finanţarea de bază se acordă pentru salarii şi cheltuieli cu bunuri şi servicii ale şcolii
În privinţa celei din urmă, diferenţierea între finanţarea şcolilor se face doar pe baza unor coeficienţi ce ţin de zona de temperatura (pentru asigurarea plăţii cheltuielilor cu încălzirea) şi nivelul de studii (preşcolar; primar şi gimnazial; liceal). Nu există în acest moment o finanţare diferenţiată în funcţie de profilul şi specializarea elevului, ceea ce înseamnă că Ministerul Educaţiei finanţează cu aceeaşi sumă un elev de la profilul real sau uman cu un elev de la vocaţional (sportiv/arte) sau tehnologic, chiar dacă nevoile sunt diferite.
Cât valorează un elev pentru statul român?
Răspunsul este 355 de lei. Atât este valoarea coeficientului “1” al sumei pe care o şcoală o primeşte pentru fiecare elev, pentru a-şi asigura cheltuielile de întreţinere. În funcţie de zona de temperatură şi nivelul de studiu, suma poate creşte până la 466 de lei. Din decembrie 2017, finanţarea de bază a şcolilor este împărţită în două ca mod de alocare a banilor – sumele destinate cheltuielilor cu bunuri şi servicii vin pe traseul: minister – Consiliul Local – şcoală, iar cele destinate salariilor vin direct la minister, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene.
Finanţarea complementară este acordată de autorităţile locale
Aceasta poate acoperi cheltuieli precum: investiţii, reparaţii, consolidări, subvenţii pentru internate şi cantine, burse şcolare, gestionarea situaţiilor de urgenţă (avize ISU), concursuri şcolare/activităţi educative extraşcolare, precum şi alte cheltuieli cu bunuri şi servicii (suplimentare la finanţarea de bază). De asemenea, Primăria este obligată să asigure şi fondurile destinate asigurării pazei unităţii de învăţământ, având în vedere faptul că este proprietarul clădirii (conform legii nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în şcoli şi a legii nr. 333/2003). Din păcate, pentru mulţi primari finanţarea educaţiei nu constituie o prioritate, din moment ce nu aduce beneficii politice pe termen scurt.
Finanţarea suplimentară, acordată instituţiilor cu rezultate deosebite
Acest tip de finanţare se acordă ca o premiere a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care au „rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare”, conform legii educaţiei. Şcolile mai pot avea bani şi din venituri proprii, cum ar fi: activităţi comerciale, donaţii, sponsorizări etc.
Societatea Academică din România, prin proiectul ”Şcoli curate”, promovează implicarea directă a elevilor şi părinţilor, la firul ierbii, pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei.