„Reducerea numărului orelor de istorie a avut ca efect criza sistemului de valori democratice“

În anul Centenarului Marii Uniri, atragem atenţia asupra faptului că toţi cetăţenii României ar trebui să asimileze valorile care stau la baza formării identităţii naţionale şi a atitudinilor civice. Realizarea acestor atitudini civice moderne este un proces de durată, proces care poate fi asigurat numai prin intermediul disciplinei şcolare Istorie, abordată coerent şi în profunzime.

În acest context, Societatea de Ştiinţe Istorice din România aduce câteva precizări importante, într-un comunicat de presă, faţă de proiectele planurilor-cadru pentru învăţământul liceal. Redăm integral documentul:

„Cunoaşterea istoriei are un rol decisiv în formarea modului în care oamenii înţeleg lumea în care trăiesc şi acţionează apoi pentru a modela viitorul. Progresul lumii moderne a fost în mare măsură legat de creşterea însemnătăţii educaţiei şcolare cu privire la trecutul istoric şi de capacitatea acesteia de a asigura un set comun de cunoştinţe şi valori care au modelat apoi acţiunea socială. În contrast cu acest trend, în România reducerea numarului orelor de istorie, la finele anilor 1990, a avut ca efect imediat confuzia şi criza sistemului de valori democratice. Din perspectivă teoretică, în România educaţia ar trebui să fie o proritate vitală. Articolul 4 din Legea educaţiei nationale 1/2011 stabileşte ca finalităţi ale educaţiei: „integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate”, „formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural”, „educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului” şi „cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural”.

Istoria are un rol crucial în educarea civismului. Astăzi, mai mult ca în anii anteriori, criza sistemului educaţional este vizibilă în proiectul foarte recent al comasării şcolilor şi al reducerii unui număr foarte mare de norme didactice, din motive demografice şi bugetare. În acest context, şi proiectele de plan-cadru pentru liceu oferă istoriei un segment minimal în educaţia viitorului cetăţean.

Având în vedere cele de mai sus, Biroul Naţional Executiv al Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, care este cea mai cuprinzătoare asociaţie profesională din domeniul istoriei, în conştiinţa responsabilităţii ce ne revine fiecăruia dintre noi şi tuturor laolaltă pentru binele public şi pentru viitorul democratic şi european al României, solicită:

1. Alocarea unui număr de 2 ore trunchi comun la filiera teoretică, profil uman şi real, clasele IX-XII, precum şi la toate clasele învăţământului liceal tehnologic şi vocaţional.

2. Susţinem diferenţierea mai accentuată a ofertei curriculare în privinţa Istoriei, profil uman, Filologie şi Ştiinţe Sociale, aşa cum este ea concretizată în varianta a 2 a proiectelor de planuri cadru pentru liceu.

3. În cadrul curriculumui la decizia şcolii pentru specializările Filologie şi Ştiinţe Sociale, propunem următoarele discipline opţionale: Istoria comunicaţiilor; Instituţii europene; Istoria ideilor religioase; Antropologie socială şi culturală; Etică aplicată; Societate şi cultură.“