Monica Anisie, ministrul Educaţiei: „Pe construcţia din prezent, nu am ce să fac cu 6% din PIB pentru învăţământ”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Monica Anisie, ministrul Educatiei FOTO gov.ro

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, a declarat că pe actuala „construcţie” în materie de investiţii şi priorităţi de la ministerul Educaţiei, dacă s-ar aloca 6% din PIB acestui domeniu, „nu are ce să facă cu banii”. Aceasta a precizat că mai întâi trebuie create sau dezvoltate mai multe programe, cum ar fi „masa caldă” sau „şcoala după şcoală”, acestea fiind momentan în etapa de pilotare.

Monicia Anisie, invitată în emisiunea „Cafeneaua Naţiei”, realizată de Dragoş Pătraru, a declarat că „bugetul trebuie să crească gradual” şi a susţinut că se va „preocupa” să crească bugetul învăţământului preuniversitar. Aceasta a explicat de ce nu ar avea ce să facă cu banii, dacă astăzi s-ar aloca 6% din PIB Educaţiei, relatează Edupedu.ro.

”Bugetul pe care-l primeşte învăţământul preuniversitar este mai mic decât în învăţământul universitar. Şi nevoile să ştiţi că sunt mai mari în învăţământul preuniversitar. Eu mă voi preocupa ca acest buget să se îndrepte în principal către învăţământul preuniversitar, către baza aceea, pentru că cei mai importanţi sunt aceşti învăţători, educatori. Până când se termină gimnaziul, profesorii, învăţătorii şi educatorii îşi pun amprenta asupra copilului. (…) Deci îmi doresc să măresc bugetul pentru învăţământul preuniversitar”, a declarat ministrul Educaţiei.

Aceasta a recunoscut că infrastructura şi nivelul de dezvoltare al diferitelor programe din domeniul educaţie nu recomandă o creştere imediată a bugetului dedicat învăţământului.

„Bugetul acesta trebuie să crească gradual, pentru că nu poţi să dai din primul moment fără să ştii nişte măsuri pe care le vei lua pe termen scurt, mediu şi lung. Vă spun de ce. Pentru că, hai să spunem că astăzi ni se dau cei 6% din PIB.  Dar eu, pe construcţia pe care o am acum, cu cei 6% nu am ce să fac”, a explicat Anisie.

    

„În 2016, am construit acel program care se cheamă „masa la şcoală”, „masa caldă” cum o ştie toată lumea, am construit acel program pentru 50 de unităţi să fie un program pilot, să vedem cum merge, se pretează, avem cantine, avem posibilităţi să realizăm asta? Şi am pilotat pe 50 de unităţi de învăţământ. Şi au trecut trei ani, tot 50 de unităţi de învăţământ sunt.  Să mă apuc să construiesc cantine, nu să stau şi să aştept anual şi să zic „da’ acuma ce fac?” Că dacă vreau să măresc la 100 de unităţi de învăţământ constat că nu am 100 de unităţi”, a exemplificat ministerul Educaţiei problema cu care se confruntă.

Declaraţiile vin în contextul în care la audierile din Parlament ministrul Finanţelor Florin Cîţu a declarat că îşi menţine promisiunea de a aloca 6% din PIB pentru Educaţie.

Din PIB-ul pe anul 2019, estimat la 1.031 de miliarde de lei, 6% înseamnă 61,8 miliarde lei. Potrivit celei mai recente rectificări bugetare, suma rămasă anul acesta pentru capitolul educaţie a fost cu 1,03 miliarde mai mică decât alocarea iniţială, de 30,9 miliarde lei. Aşadar alocarea ar fi cel puţin dublă faţă de cea actuală.

Cheltuiala guvernamentală pentru Educaţie în România este cea mai mică din Uniunea Europeană, iar procentul din 2017 cheltuit de Guvern pentru acest domeniu a fost cel mai mic din perioada 1995-2017, potrivit celor mai recente date Eurostat. În 2017, procentul din PIB cheltuit pentru Educaţie a fost de 2,8, cu 1,8 puncte mai puţin decât media Uniunii Europene.

Cel mai mare procent al cheltuielilor guvernamentale pentru Educaţie a fost în Suedia şi Danemarca, 6,8, respectiv 6,5. România face parte dintr-un grup de 6 state cu cheltuieli de sub 4% din PIB, format din Grecia, Italia, Slovacia, Bulgaria şi Irlanda, fiind ultima din acest grup şi din Uniunea Europeană. Anul 2017 este cel mai recent pentru care există date în statistica Eurostat.