Meditaţiile, o piaţă de milioane de euro

300 de milioane de euro au câştigat anul trecut profesorii români care dau meditaţii. Studiul European „Provocarea educaţiei din umbră“ arată că şi în alte ţări europene părinţii plătesc sume grele pentru a suplimenta educaţia slabă din şcoli.

Educaţia „din umbră" sau paralelă, cum este numită în Franţa, spre exemplu, aduce miliarde de euro tuturor profesorilor din Europa, care o practică. În România, cifra afacerii meditaţiilor era anul trecut de 300 de milioane de euro, majoritatea ajungând pe piaţa neagră. Aceeaşi cercetare susţine că 17% din elevii români iau cel puţin câteva ore private săptămânal. Este vorba de cifre sondate de Daedalus Millward Brown, la comanda Fundaţiei „Dinu Patriciu" în aprilie 2010. Ce se întâmplă însă în celelalte ţări din Europa au vrut să afle şi oficialii din Comisia Europeană, care au comandat o cercetare specialiştilor din cadrul Reţelei de experţi în ştiinţele sociale ale educaţie, organism tot din cadrul CE.

Studiul„Provocarea educaţiei din umbră", publicat luna aceasta, arată că şi în alte ţări, părinţii plătesc sume grele pentru a compensa educaţia slabă din şcoli sau pentru a întări informaţiile pe care copiii lor le primesc în sistemul formal de educaţie.Cele mai mari sume, când vine vorba de educaţia paralelă, se înregistrează în Franţa şi Germania. Astfel, în Franţa, 25% din elevii de gimnaziu şi 33% din liceeni iau meditaţii, cifrele ajungând la peste 2,2 miliarde de euro, potrivit statisticilor naţionalede acum patru ani, iar în Germania, aproape 15% din elevi sunt înscrişi de părinţi la cursuri în afara şcolii, fiind vorba, în total, de aproape 1,5 milioane de euro.

Şi Grecia este una dintre ţările în care cursurile în afara şcolii se practică intens, cifra estimată în 2008 fiind de 953 de milioane de euro; şi asta pentru că aproape toţi elevii de liceu fac meditaţii. De altfel, această sumă reprezintă echivalentul a 20% din bugetul alocat de stat învaţământului primar şi secundar. Şi în Cipru, 86% din studenţi recunosc că au luat meditaţii, când erau în liceu, cifra ridicându-se la 111 milioane de euro.

Matematica, pe primul loc în România

În ceea ce priveşte materiile la care copiii iau meditaţii, matematica se află pe primul loc, fiind urmată de limbile naţionale şi străine. În Polonia şi Spania însă meditaţiile la limbile străine sunt mai frecventate decât cele la matematică. La noi, din numărul total de meditaţii care s-au făcut în ultimii doi ani de către copiii cu vârste între 6 - 19 ani, cele mai multe au fost făcute la matematică (65,5%), limba engleză (34,4%) şi limba şi literatura română (32,6%).

„Experţii din fiecare ţară ar trebui să se-ntrebe de ce educaţia din umbră a crescut dramatic şi cum afectează asta sistemul formal de educaţie. Cât de mult este consecinţa unor probleme în educaţia de masă şi ce ar putea fi schimbat, ca atare", susţin autorii raportului, care se întreabă totodată de ce sunt acceptate de către guvernele naţionale aceste ascunse forme noi de privatizare în educaţie.

Guvernele evită subiectul meditaţiilor

În Franţa, Belgia, Marea Britanie şi Irlanda există deja firme care oferă astfel de educaţie suplimentară acasă. „Este vorba de o industrie înfloritoare de resurse umane şi o ocazie pentru mulţi profesori din sistem ca să câştige venituri suplimentare", declară, pentru Reuters, Jan Truszczynski, şeful Departamentului de Educaţie şi Cultură din cadrul Comisiei Europene. El spune că acesta ar putea fi şi motivul pentru care nici guvernele, şi nici sindicatele nu scot un cuvânt pe acest subiect. Mai mult, raportul arată că „în ciuda miliardelor de euro care ajung la profesorii privaţi, multe ţări nu legiferează această situaţie şi, ca atare, nici nu o taxează", aşa cum este şi cazul României. 

17% din elevii români fac meditaţii private cel puţin câteva ore săptămânal, potrivit studiului din 2010, comandat de Fundaţia „Dinu Patriciu"

MEDITAŢII LEGIFERATE ÎN ALTE ŢĂRI

În Franţa, Belgia, Marea Britanie şi Irlanda există deja firme care oferă astfel de educaţie suplimentară acasă. „Este vorba de o industrie înfloritoare de resurse umane şi o ocazie pentru mulţi profesori din sistem ca să câştige venituri suplimentare", declară, pentru Reuters, Jan Truszczynski, şeful Departamentului de Educaţie şi Cultură din cadrul Comisiei Europene.