Elevii, părinţii şi sindicatele din Educaţie cer Guvernului decontarea integrală a navetei elevilor

Elevii, părinţii şi Sindicatele din Educaţie cer Guvernului decontarea integrală a navetei elevilor care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu. Potrivit acestora, rata abandonului şcolar în 2016 a fost de peste 19 la sută, pentru că elevii nu au avut bani de navetă. Totodată, aceştia susţin că decontarea parţială este neconstituţională, având în vedere că învăţământul de stat este gratuit.

Consiliul Naţional al Elevilor, Asociaţia Elevilor din Constanţa, Asociaţia Elevilor din Bacău, Consiliul Tineretului din România, Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar au iniţat un demers comun prin care cer Guvernului României să adopte, în cel mai scurt timp, o Ordonanţă de urgenţă, prin care să revină la decontarea integrală a navetei elevilor, care studiază în altă localitate decât cea de domiciliu.

Decontare parţială, neconstituţională

Aceştia susţin că în momentul de faţă elevilor le este decontat aproximativ 20-25% din costul abonamentului, ceea ce este neconstituţional, pentru învăţământul de stat este gratuit în România raportat la art. 32, alin. (4) din Constituţia României, 

„Este regretabil că, în anul 2016, într-o ţară membră a Uniunii Europene, există elevi care nu pot finaliza învăţământul obligatoriu, întrucât Guvernul României a decis să pună în sarcina elevului şi părinţilor peste 75% din costurile necesare pentru a ajunge din localitatea de domiciliu la şcoală”, arată un comunicat comun al ONG-urilor.

Abandonul şcolar sare de 19 la sută

Elevii, părinţii şi sindicatele susţin că în urma adoptării Ordonanţei Guvernlui nr. 29/2013, prin care s-a plafonat naveta elevilor, peste 35.000 de elevi din România au abandonat şcoala. 

„În urma acestei decizii iresponsabile, peste 35.000 de elevi din România au abandonat şcoala, din lipsa banilor pentru a face naveta între localitatea de domiciliu şi şcoală. Înainte de momentul în care decontarea navetei a fost plafonată, în ţara noastră exista un număr de 198,941 de elevi navetişti, într-un singur an numărul acestora scăzând la 163,872 , cauza vizibilă fiind lipsa banilor pentru asigurarea costurilor de transport”, arată un comunicat al ONG-urilor.

ONG-iştii descriu, în acest context, atitudinea Gvernului României drept paradoxală.

„Prin Strategia Europa 2020, România şi-a asumat că va reduce abandonul şcolar la 11,3%, până în anul 2020. În prezent, situaţia este paradoxală, măsurile luate de statul român fiind de natură să crească părăsirea timpurie a şcolii, în niciun caz să o reducă. Înaintea plafonării navetei, rata abandonului şcolar era de 17,4%, până în anul 2016 aceasta crescând cu aproximativ 2%, în prezent fiind de 19,1% , a treia cea mai mare valoare din Uniunea Europeană”, mai susţin aceştia.

Peste 26 la sută din absolvenţii de gimnaziu nu merg la liceu

De altfel, potrivit unor calcule realizate de preşedintele Asociaţiei EDU CER, profesorul de matematică Ştefan Vlaston, nu mai puţin de 26 la sută din absolvenţii de gimnaziu părăsesc şcoala când trebuie să facă tranziţia către liceu, cu toate că învăţământul obligatoriu este până la clasa a X-a inclusiv.

În anul şcolar 2015-2016, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, la nivel naţional erau înregistraţi în clasa a VIII-a 187.000 de elevi, dar, la final, arată profesorul de matematică Ştefan Vlaston, 26 la sută din ei au abandonat şcoala şi nu merg mai departe la liceu.

„Dintre aceştia (187.000 de elevi, numărul total al elevilor înregistraţi în clasa a VIII-a, n.r.) s-au prezentat la examenul de Evaluare Naţională 148.600, şi au luat peste media 5, 111.500. La repartiţia computerizată s-au înscris 119.500 şi au fost efectiv repartizaţi 118.600. La repartiţiile ulterioare se vor prezenta maximum 900 de elevi. Raportat la numărul elevilor existenţi în clasa a VIII-a, au fost repartizaţi 63%. Restul de 37% nu-şi continuă studiile sau merg la Şcoala Profesională. Din experienţa anilor trecuţi, cel mult 20.000 de elevi vor intra la Şcoala Profesională, pentru că reţeaua de astfel de şcoli este prea puţin extinsă, şi aproape deloc în mediul rural. Există, apoi, prea puţine avantaje acordate entităţilor economice care intră în procesul de pregătire a meseriaşilor, prin asigurarea instruirii practice”, arată profesorul de matematică Ştefan Vlaston pe blogul „Adevărul”.