Educaţia rămâne şi în 2018 repetenta bugetului. Creşterile, direcţionate exclusiv către salariile profesorilor

Educaţia rămâne în continuare o „cenuşăreasă“, iar asta pentru că bugetul de anul viitor, cel mai mare din ultimii 27 de ani - după cum a declarat ministrul Educaţiei, Liviu Pop, nu este într-atât de mărinimos precum îl prezintă oficialul, afirmă specialiştii. De fapt, raportat la PIB, finanţarea pentru Educaţie este mai mică faţă de acum 10 ani. Iar creşterea vizează doar dascălii, nu şi elevii.

„Cel mai mare buget din ultimii 27 de ani. Peste 6 miliarde de euro. Prin proiectul de buget pe anul 2018, pentru acţiunea de învăţământ s-au prevăzut credite bugetare în sumă de 27.044 de miliarde de lei“, este mesajul lui Liviu Pop postat săptămâna trecută pe pagina personală de Facebook. Însă experţii în Educaţie spun că bugetul ministerului, chiar dacă a fost mărit cu 2,6 miliarde de lei faţă de anul trecut (cu 0,12%) procentual rămâne mai mic faţă de cel din 2008 când a fost 4,24% din PIB.

Mai mult, specialiştii reclamă faptul că finanţarea aprobată nu este în acord cu Legea Educaţiei, care prevede acordarea a 6% din PIB pentru Învăţământ. „Avem o lege care nu se aplică. Este inadmisibil ce se întâmplă, atâta timp cât media UE a procentului din PIB alocat educaţiei este de 5,4%, iar media în Europa de Est este de 4,7%“, spun reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).

O altă problemă majoră pe care o reclamă experţii este că în privinţa finanţării învăţământului preuniversitar, creşterile (cu aproape un milliard de lei faţă de anul trecut) sunt adresate în mare măsură cadrelor didactice. Mai exact, din totalul de 15.924 de miliarde de lei, aproape 15.420 de miliarde vor merge către finanţarea cheltuielilor cu salarii, sporuri, indemnizaţii şi alte drepturi salariale, inclusiv plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti şi vouchere. „Creşterea bugetului pentru Ministerul Educaţiei este corespondentul cheltuielilor salariale. Domnul ministru se laudă că portofoliul de la Educaţie are cel mai mare buget din ultimii 27 de ani însă acest lucru nu este valabil şi procentual. În plus, de această creştere vor beneficia doar profesorii, nu şi elevii “, a explicat preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Ioana Băltăreţu.

„Vor fi şcoli care vor sta din nou cu mâna întinsă la primării“

La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, spune că mărirea salariilor este binevenită însă evidenţiază că pentru infrastructura şcolară nu s-au dat bani. „30% dintre şcoli au toaletele în curte, în timp ce majoritatea unităţilor şcolare nu sunt consolidate (unele sunt mai vechi de un secol). Asta, în condiţiile în care aproape jumătate din ele se află în zone cu risc seismic ridicat. De asemenea, să nu uităm că aproximativ 90% dintre şcoli nu au avize ISU. Elevii sunt în pericol în şcolile din România, iar Ministerul Educaţiei nu face niciun demers în acest sens“, a subliniat Vlaston.

Nici reprezentanţii părinţilor nu se arată mulţumiţi de „cel mai mare buget pentru Educaţie din ultimii 27 de ani“. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Părinţilor, Iulian Cristache, afirmă că şcolile vor fi din nou la mila primăriilor. „Nu este bugetul la care ne aşteptam. Creşterile despre care s-a vorbit în spaţiul public au legătură doar cu cheltuielile salariale. De exemplu, în privinţa materialelor didactice şi a altor nevoi ale elevilor, vor fi şcoli care vor sta din nou cu mâna întinsă la primării. Ceea ce nu este deloc în regulă. Practic, pentru fiecare şcolar statul va cheltui aceeaşi sumă de bani: cam 350 de lei pe an din cei 3.770 de lei (din care cei mai mulţi bani merg pentru salarii)“, a explicat Cristache.

„Tot părinţii vor cumpăra materialele didactice. Eu am trei copii la şcoală. Nu îmi amintesc ca vreodată şcoala să fi dat bani pentru chestiuni minimale precum cretă sau marker. Şcoala ar trebui să se axeze pe nevoile elevului. El este principalul beneficiar al sistemului de învăţământ. Eu nu zic să nu creştem salariile profesorilor. Ceea ce vreau să spun este că aceste măriri ar trebui să se facă într-un mod justificat, facilitând un mecanism de perfecţionare a modului în care se practică pedagogia“, este de părere unul dintre iniţiatorii grupului civic „Părinţii cer schimbare“, Aura Ciobotaru.