DEFINITIVAT 2014 Siguranţa de la catedră, magnet pentru tinerii cu diplomă

Aproape 10.000 de candidaţi, cu peste 2.000 mai mulţi decât în 2013, au fost înscrişi la proba scrisă a examenului naţional de definitivare în învăţământ, care a avut loc ieri în 42 de centre din toată ţara.

Surplusul de anul acesta este reprezentat de tinerii care au terminat facultatea în ultimii ani, au ales o meserie sigură, la catedră, şi au profesat cel puţin un an în învăţământ, dar şi de profesorii care au obţinut deja un post titular, dar pe care şi-l pot păstra numai dacă îşi dau şi examenul de definitivat. 

În ciuda salariilor mici din Educaţie, siguranţa locului de muncă şi posibilitatea completării veniturilor din ore suplimentare şi meditaţii atrag din ce în ce mai mulţi tineri în sistem, susţin experţii în educaţie şi profesorii.

„În principal este vorba de absolvenţii de facultate din ultimii ani şi de cei care au o obligaţie profesională să îşi dea definitivatul din moment ce au luat deja titularizarea. În plus, ei primesc în jur de 30 de lei în plus la salariu dacă dau acest examen“, a explicat profesorul de istorie Corneliu Riegler de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Capitală, de asemenea lider al Sindicatului Tinerilor Profesori din România. 

La rândul său, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, spune că printre cei 2.000 de candidaţi în plus faţă de anul trecut se regăsesc şi absolvenţii de facultate din ultimii ani care au profesat în sistemul de educaţie cel puţin un an.

E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în „jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Marian Staş, expert

„Definitivatul este examenul pe care trebuie să îl dea orice persoană care a terminat o facultate şi are minimum un an de muncă în sistem, fiindcă numai cu acest examen în spate pot să obţină grade în învăţământ care automat înseamnă că urcă o treaptă de salarizare. În schimb, titularizarea este un concurs pentru ocuparea unui post pentru cel puţin patru ani şi se poate lua şi fără examenul de definitivat în spate, însă trebuie să-l dea şi pe acesta în maximum cinci ani după titularizare“, a explicat Hăncescu. 

Salarii mici, dar sigure

Liderul sindical a mai spus că cel mai mic salariu din învăţământul de stat din România, la ora actuală, este de 800 de lei şi cel mai mare este de aproape 2.000 de lei. În condiţiile acestea, de ce mai dau tinerii examen de definitivat ca să devină oficial profesori fiind renumeraţi cu aceste salarii? Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că principalul lucru care îi atrage spre meseria de profesor este stabilitatea locului de muncă. Iar odată ajunşi într-o poziţie sigură, profesorii pot să-şi creeze şi un al doilea sau al treilea job care să le completeze veniturile modeste, inclusiv prin meditaţii, a adăugat acesta. 

„Înclin să cred că un factor important al creşterii spectaculoase a numărului de candidaţi este "factorul inamovibilitate", adică siguranţa unui loc de muncă stabil, chiar dacă e slab. E posibil ca mulţi absolvenţi de facultăţi să fi realizat că nu e atât de uşor să-şi găsească joburi în "jungla capitalistă" şi atunci să-şi asume provocarea examenului de definitivat. Pe de altă parte, gândind pozitiv, o bază de selecţie mai largă înseamnă şi posibilitatea ca în sistem să acceadă mai mulţi oameni cu vocaţie reală de dascăli“, este de părere Staş. 

Lista candidaţilor care au trecut cu brio de examenul de ieri, de la definitivat, va fi afişată pe 19 iulie. Între 19 şi 23 iulie vor fi înregistrate şi soluţionate contestaţiile, iar rezultatele finale vor fi afişate pe 24 iulie. Anul trecut, ministerul a decis să crească nota minimă de promovare a examenului naţional de definitivat de la 7 la 8, iar rata de promovare fost de 51,26%, după soluţionarea contestaţiilor.