De ce nu reuşesc elevii să treacă BAC-ul simulat

La testarea de la Iaşi, doar 40% din liceenii de clasa a XII-a au obţinut note de trecere. Programa şcolară învechită ar putea fi cauza rezultatelor slabe, au susţinut experţii din domeniul educaţiei, într-o dezbatere marca adevarul.ro.

La mijlocul lunii aprilie, în judeţul Iaşi a avut loc o simulare a examenului de Bacalaureat cu rezultate deosebit de slabe: doar 40,39% din cei 4.515 elevi de clasa a XII-a care au participat la simulare au reuşit să obţină note de trecere. Rezultatele la disciplina matematică au fost mai proaste decât la oricare dintre celelalte probe. Să fi fost subiectele prea grele sau pregătirea elevilor prea „uşurică"? Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice, crede că într-adevăr subiectele au avut „o dificultate puţin mărită", doar că acest grad de dificultate nu ar fi ridicat probleme copiilor din anii '90, de pildă, când învăţământul era mult mai bine aşezat decât în prezent.

Motive complexe

Gologan consideră că motivele care duc la un nivel atât de scăzut al promovabilităţii la testările naţionale sunt legate şi de structura diferită a intelectului copiilor din ziua de azi, „care sigur nu sunt mai proşti decât acum 20 de ani", dar şi de conţinutul curriculumului şi, în ultimă instanţă, de respectul faţă de meseria de dascăl.

„Copilul de azi e foarte practic, iar această trăsătură ajunge până-ntr-acolo încât să considere că examenul de BAC se poate rezolva cu un furt", afirmă Gologan. „Mintea acestui copil s-a schimbat. El percepe altfel realitatea. De la vârste foarte mici preia informaţia - care e foarte multă - într-o manieră foarte selectivă, pe interesul lui, iar noi, dascălii, suntem datori să-i completăm acele părţi care nu se pot realiza doar prin informaţie, cum e formarea unei gândiri corecte. Şi asta se poate face prin matematică, prin fizică, prin puţină filosofie şi chiar printr-o bine educată limbă română", consideră Gologan.

Cristian Hatu, expert în educaţie la Societatea Academică din România, consideră că e nevoie de o schimbare de paradigmă, la care să participe oameni noi. „Noi am rămas în paradigma în care creierul e văzut ca o cutie în care aşezi informaţie şi pe care apoi o accesezi oricând ai nevoie. Lucrurile nu stau aşa. Copilul se formează privind în jur. Învăţăm să gândim corect observând tiparele de funcţionare din natură. Bazându-ne pe gândirea lui spaţială, învăţăm copilul să interiorizeze aceste tipare, pe care le activează automat în viaţa de zi cu zi când se confruntă cu o situaţie sau alta."

Matematica este privită cu răceală

Cristian Hatu (stânga) şi Radu Gologan, la dezbaterea adevarul.ro

Gologan nu pregetă să-i scoată responsabili şi pe profesorii de matematică pentru rezultatele dezastruoase la această disciplină. „Prin tradiţie matematica e privită cu oarecare răceală. Manualele şi programele sunt construite în sistemul clasic care provine din anii 1800 - 1890, în care lucrurile se prezintă rigid şi doar copiii care au înclinaţie spre raţionamentul abstract pot să înţeleagă ce înseamnă. Noi, pedagogii trebuie să rezolvăm această problemă. Matematica trebuie să fie predată mai cald şi să renunţe la abstractizarea maximă." Gologan e de părere că un copil obişnuit are nevoie ca matematica să-i modeleze gândirea.

O altă problemă sunt mediile mari cu care copiii vin din şcolile generale, care însă nu le susţin cunoştinţele. „În clasele a VIII-a din toată ţara se dau note mari pe mai nimic ca să nu le strice mediile pe baza cărora intră la liceu. Există o luptă a părinţilor, a şcolilor, uneori împotriva profesorilor, ca să dea numai note mari." Degeaba au insistat specialiştii ca ponderea mediei din clasele V-VIII în admiterea la liceu să fie de maximum 50% şi să se introducă examen de admitere la liceele unde concurenţa e mare.

Matematicianul şi-a exprimat sentimentul că „e cam ultimul moment în care se mai poate face ceva", punându-şi speranţa în mult aşteptata legislaţie secundară a noii Legi a educaţiei. În ce priveşte promovabilitatea scăzută, Gologan crede că nu e atât de importantă. „mai bine să ne uităm la ce ştiu copiii care promovează, decât să măsurăm câţi promovează."

"Noi, dascălii, suntem datori să-i ajutăm pe copii să-şi formeze o gândire corectă: prin matematică, fizică, filosofie şi chiar printr-o bine educată limbă română.''
Radu Gologan
preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice

"Vedem creierul ca pe o cutie în care aşezi informaţie pe care apoi o accesezi oricând ai nevoie. Lucrurile nu stau aşa. Copilul se formează privind în jur.''
Cristian Hatu
expert al Societăţii Academice din România