Un profesor de drept constituţional reclamă faptul că a fost citat greşit de avocaţii lui Trump: Cel mai rău e când spun că destituirea nu mai are obiect

Brian Kalt, un profesor de drept constituţional şi autorul unei lucrări despre procesul de destituire a oficialilor federali, înclusiv preşedinţi, a semnalat că echipa de apărare a lui Donald Trump l-a citat greşit de mai multe ori în argumentaţia lor depusă în Senat, şi anume interpretând că un fost preşedinte nu mai poate fi înlăturat din funcţie.

„Părţile cele mai rele sunt trei paragrafe în care m-au citat susţinând o teză când eu de fapt am spus exact contrariul”, a declarat acesta pentru NPR.

Argumentul lui Kalt este că procesul în vederea destituirii nu este doar despre înlăturarea din funcţie, ci şi despre tragere la răspundere şi descurajarea unor acţiuni ale oficialilor federali. 

„Cei care au întocmit articolele au fost preocupaţi de persoanele care ar putea abuza de putere pentru a se menţine într-o funcţie. Ideea se bazează pe timingul actului şi nu pe timingul procedurii legale”, a explicat Kalt, relatează NPR.

Potrivit NBC News, articolul lui Kalt a prezentat argumente ale ambelor părţi şi a concluzionat că Senatul are autoritatea de a destitui foşti oficiali. Avocaţii lui Trump citează într-un paragraf apărarea lui William Belknap, un secretar de război acuzat de corupţie, al cărui proces în Senat a avut loc după ce a demisionat. Avocaţii acestuia din urmă ilustrează printr-un exemplu al unui tânăr care nu ar mai diferenţia între preşedinte şi foştii preşedinţi de ce impeachmentul nu vizează un fost preşedinte.

Again, my article presented all of the evidence I found on both sides, so there was lots for them to use fairly. They didn't have to be disingenuous and misleading like this.

De alfel, expertul se află printre cei 170 de specialişti în drept constituţionali care şi-au exprimat formal punctul de vedere în această chestiune într-o scrisoare adresată Senatului - în care au argumentat că, în ciuda diferenţelor lor de opinie politică, sunt unanim de acord asupra faptului că „Constituţia permite procesul de destituire, condamnare şi descalificare a foştilor oficiali, inclusiv preşedinţi”.

Puterea de impeachment aşa cum este descrisă de textul, structura şi istoria întocmirii Constituţiei are două aspecte - înlăturarea din funcţie şi descalificarea pentru o viitoare funcţie publică, scriu ei.

Avocaţii lui Trump citează acelaşi text din Constituţie care spune că un proces de destituire nu poate fi extins dincolo de înlăturarea din funcţie.

Printre semnatari se află şi Steve Calabresi, co-fondatorul Societăţii Federaliste, o organizaţie formată din conservatori şi libertarieni care militează pentru o interpretare textuală şi originalistă (interpretarea în conformitate cu sensul original, de la momentul adoptării)  a Constituţiei SUA.

Există şi voci respectate din domeniu care susţin că adevăratul obiect al procedurii de destituire este înlăturarea din funcţie. De partea cealaltă, alţi specialişti în drept constituţionali răspund că nu are logică să permiţi unui preşedinte care a comis grave abateri în ultimele săptămâni ale mandatului, şi care a fost pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor în timp ce era încă în funcţie, să scape de procesul din Senat.

Totuşi precedente au existat în ambele direcţii: William Belknap, secretarul de război în timpul preşedinţiei lui Ulysses Grant, a fost judecat în 1876 după ce şi-a dat demisia, cu 40 de minute înainte de proces. Fostul preşedinte Richard Nixon şi-a dat demisia înainte să fie vizat de o procedură de impeachment aproape sigură.

Un alt argument al echipei de avocaţi ai lui Trump este că procesul încalcă drepturile lui Donald Trump privind libertatea de exprimare în conformitate cu Primul Amendament.

Peter Keisler, un republican conservator şi fost procuror general în exerciţiu în administraţia George W. Bush spune că există o diferenţă importantă între un proces de impeachement şi un proces penal.

Drepturile protejate de Primul Amendament nu pot fi invocate într-un proces de destituire, întrucât nu este „o inculpare penală care urmăreşte să facă ilegală libertatea de expresie”.

Trump e liber să-şi exprime opiniile dar „nu e îndreptăţit să susţină o apărare bazată pe Primul Amendament împotriva înlăturării sau descalificării din funcţiile publice... întrucât fondatorii erau în special preocupaţi de ..mijloacele prin care demagogii puteau deveni tirani”.

Keisler a exemplificat prin discursul incendiar al liderului clanului Ku Klux, în 1969, pe care Curtea Supremă l-a declarat protejat de Constituţie. Acesta a ameninţat cu răzbunare şi a îndemnat ca cetăţenii de culoare să fie trimişi în Africa, iar evreii americani în Israel. Dacă însă el nu a fost condamnat în procesul său penal, aceleaşi opinii sunt baze pentru destituire şi condamnare a unui preşedinte. 

În memorandumul înaintat în Senat înainte de proces, echipa de apărare a lui Trump argumentează că potrivit Constituţiei, Senatul nu are jurisdicţie de a conduce un proces asupra unui fost preşedinte, că puterea Congresului de a impune sancţiuni după condamnare se limitează la înlăturarea din funcţie şi nu la descalificare şi că preşedintele Trump are dreptul să ţină discursuri politice conform Primului Amendament.

Avocaţii scriu că Donald Trump a folosit cuvântul „luptă” şi „a lupta” în sens figurat, cum au făcut-o şi alţii.