Pentagonul ia distanţă de Casa Albă. Căinţa şefului Statului Major după apariţia pozei cu Trump ţinând Biblia în mână
0Şeful Statului Major American, generalul Mark Milley, şi-a exprimat regretul, joi, că s-a afişat alături de Donald Trump după dispersarea unei manifestaţii anti-rasism, semn că fractura dintre Pentagon şi preşedintele american se lărgeşte, comentează AFP.
„Nu ar fi trebuit să mă aflu acolo”, a declarat generalul Milley, luând public distanţă faţă de Trump, la fel cum a procedat săptămâna trecută secretarul Apărării Mark Esper.
La 1 iunie, o manifestaţie paşnică organizată în apropierea Casei Albe a fost dispersată în scopul de a elibera calea pentru Trump spre o biserică vandalizată cu o zi înainte de către protestatari. Ajuns în faţa lăcaşului de cult, preşedintele american s-a fotografiat cu Biblia în mână, stârnind noi critici.
Ori, în contextul protestelor declanşate de moartea lui George Floyd, un afro-american decedat sub genunchiul unui poliţist alb, şeful Statului Major American recunoaşte acum că prezenţa sa în uniformă în faţa bisericii alături de liderul de la Casa Albă „a dat impresia că militarii intervin în politica internă”.
„A fost o eroare şi am învăţat lecţia”, dă asigurări el, pledând pentru „respectarea cu scrupulozitate a principiului unei armate apolitice, care este profund înrădăcinat în chintesenţa republicii noastre”.
Imaginile arătându-l pe Milley în uniformă alături de Trump au fost imediat utilizate de Case Albă într-o înregistrate video cu accente electorale, ceea ce l-a consternat pe general, potrivit unei surse militare.
Foşti responsabili militari, în special fostul secretar al Apărării Jim Mattis, s-au revoltat faţă de politizarea armatei.
„Niciodată nu mi-am imaginat că militari care depun acelaşi jurământ pot să primească ordinul, oricare ar fi circumstanţele, să încalce drepturile constituţionale ale concetăţenilor lor - şi cu atât mai puţin pentru a-i permite comandantului suprem ales să se ducă să pozeze, în mod nebunesc, cu şefi militari lângă el”, a reacţionat Mattis în „The Atlantic”.
Casa Albă a apărat energic fotografia cu Donald Trump în faţa bisericii, evocând voinţa sa de a „transmie un mesaj puternic” şi comparându-l chiar cu premierul britanic Winston Churchill în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
La două zile de la acest episod, Mark Esper s-a desolidarizat public de Donald Trump.
„Eu nu sunt în favoarea decretării stării de insurecţie”, a declarat el, respingând astfel un avertisment al preşedintelui privind desfăşurarea armatei în oraşele americane. Trump s-a văzut nevoit să facă un pas în spate.
Pe de altă parte, Esper şi şeful Armatei Terestre Ryan McCarthy s-au declarat „deschişi unei discuţii” pentru redenumirea a zece baze militare care omagiază generali confederaţi favorabili sclaviei, un demers contestat puternic de către Trump.
Nu este pentru prima oară când Casa Albă este acuzată de politizarea armatei. În iunie 2019, cu ocazia unei vizite în Japonia, Casa Albă a cerut ca numele distrugătorului care îl onorează pe senatorul defunct John McCain să fie ţinut departe de ochii lui Donald Trump.