Avertisment FBI. Alegerile prezidenţiale americane, ţinta campaniilor de dezinformare din străinătate

Biroul Federal de Investigaţii (FBI) şi agenţia americană de securitate cibernetică au avertizat marţi cu privire la posibile campanii de dezinformare favorizate de o numărătoare mai lentă în acest an, cu scopul discreditării rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.

„Actori străini şi infractori cibernetici ar putea să creeze noi site-uri internet, să schimbe site-uri existente şi să creeze sau să distribuie conţinuturi aferente (acestor site-uri) pe reţelele de socializare cu scopul de a răspândi informaţii false“, în momentul alegerilor, avertizează FBI şi agenţia americană de securitate cibernetică într-un comunicat.

Astfel de acţiuni ar urmări discreditarea procesului electoral şi erodarea încrederii publicului în instituţiile democratice americane, potrivit celor două instituţii.

Autorităţile SUA se aşteaptă la o utilizare sporită a votului prin corespondenţă, ceea ce ar prelungi termenul de numărare a voturilor şi ar putea întârzia cu câteva zile cunoaşterea rezultatului scrutinului.

Acest interval de timp ar putea să fie utilizat de actori răuvoitori pentru a difuza mesaje care dezinformează pe tema unei fraude electorale sau despre infrastructuri de vot piratate cu scopul de a 'convinge publicul de nelegitimitatea alegerilor'.

FBI şi agenţia americană de securitate cibernetică fac astfel apel la alegători să verifice minuţios sursele informaţiilor pe care le consultă şi să raporteze autorităţilor orice operaţiuni suspectate de dezinformare.

Giganţii reţelelor de social media au declarat că au detectat numeroase eforturi de a pune la îndoială corectitudinea alegerilor din Statele Unite.

Donald Trump însuşi a pus la îndoială cu regularitate fiabilitatea votului prin corespondenţă, o metodă apreciată şi verificată în SUA, crucială în această perioadă de criză sanitară, notează AFP. 

Banii clandestini ruseşti şi chinezeşti joacă un rol tot mai mare în influenţarea democraţiilor occidentale

În ultimul deceniu Rusia, China şi alte regimuri autoritare au direcţionat legal o sumă estimată la 300 de milioane de dolari în 33 de ţări cu scopul de a influenţa proceduri democratice, fiind cunoscute peste 100 de cazuri. Rusia a oferit împrumuturi unor politicieni francezi, cadouri generoase unor funcţionari ai instituţiilor poliţieneşti elveţiene şi servicii media peste tot prin lume. Partidul Comunist Chinez a finanţat presupuse scheme cu donatori-marionetă în Australia şi Noua Zeelandă.

Până nu demult, serviciile secrete americane considerau acest lucru o problemă europeană. Operaţiunile ruseşti contra SUA se limitau în principal doar la dezinformare şi atacuri cibernetice. Dar nu şi acum. FBI a avertizat cu privire la interferenţe ruseşti vizând alegerile din noiembrie care ar putea include finanţarea de campanii electorale, cu o parte din fonduri canalizate prin ţări care au „lacune legislative în privinţa asistenţei străine pentru campanii” electorale.

Dacă aşa stau lucrurile, nu este nimic nou. În ultimul deceniu Rusia, China şi alte regimuri autoritare au direcţionat legal o sumă estimată la 300 de milioane de dolari în 33 de ţări cu scopul de a influenţa proceduri democratice, fiind cunoscute peste 100 de cazuri. Aceste incursiuni financiare au accelerat de la aproximativ trei pe an înainte de 2014 la peste 15 pe an începând cu 2016.

Prima breşă juridică este adesea acoperirea restrânsă a interdicţiei privind donaţiile în natură. Drept urmare, se spune că Rusia a oferit împrumuturi unor politicieni francezi, cadouri generoase unor funcţionari ai instituţiilor poliţieneşti elveţiene şi servicii media peste tot prin lume. Interpretarea strictă dată de departamentul american al justiţiei interdicţiei ca străinii să contribuie cu orice lucru de valoare i-a permis lui Donald Trump să îi ceară aparent Ucrainei să-l investigheze pe fiul unui rival politic, ceea ce a dus la o tentativă de suspendare a preşedintelui.

Un al doilea canal implică puteri străine care trimit intermediari în misiuni secrete pentru a îmbogăţi anumiţi donatori, politicieni ori partide. Partidul Comunist Chinez a finanţat presupuse scheme cu donatori-marionetă în Australia şi Noua Zeelandă. Iar cel mai mare caz cunoscut de intervenţie a banilor străini în alegerile americane din 2016 a implicat acuzaţii cum că Emiratele Arabe Unite au finanţat o operaţiune clandestină pentru a cumpăra potenţială influenţă pe lângă Hillary Clinton. Cazul e încă în curs de cercetare, iar personalul de campanie nu e obligat să declare contactele străine.

Apoi mai sunt înseşi vehiculele de donaţie. Companii-fantomă anonime pot fi folosite pentru a disimula sursele donaţiilor. Şi organizaţiile non-profit pot cheltui bani pe politică fără a-şi dezvălui donatorii. Lobby-ul Kremlinului contra sancţiunilor americane se pare că a fost deghizat drept lobby în favoarea adopţiilor şi organizat prin intermediul unei fundaţii din Delaware. Rusia a fost acuzată că a folosit organizaţii non-profit care s-au dat drept grupuri ecologiste opuse fracking-ului.

Aceste canale nu reprezintă decât unele dintre cele mai evidente vulnerabilităţi. Guvernele străine mai cumpără şi publicitate politică online, finanţează site-uri de ştiri obscure sau angajează troli din Ghana care se dau drept afro-americani.

Riscul cumulat al tuturor acestora este limpede. Banii străini clandestini transformă infrastructura civică a societăţilor deschise într-o armă asimetrică şi converteşte libertăţile în tactici de atac. Este o variantă nesângeroasă a avioanelor care se izbesc deliberat de clădiri.

Atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 au dus la măsuri prompte ale factorilor de decizie americani, după ce investigaseră modul în care instituţiile financiare străine exploatau lacunele legislative. Guvernul american a adoptat cea mai cuprinzătoare restructurare anti-spălare de bani din decursul unei generaţii, acordând prioritate luptei împotriva finanţării terorismului şi determinând şi alte ţări să adopte măsuri similare.

Însă SUA nu-şi fortifică şi astăzi apărarea financiară într-un mod similar. Multiplele lacune legislative persistă, în ciuda abundenţei de probe cum că influxul clandestin de bani străini ia amploare. Sistemul ne alertează clipind pe roşu despre influxul de ruble şi yuani.