Alegeri SUA 2016. Moartea unui judecător al Curţii Supreme din Statele Unite porneşte o furtună politică între democraţi şi republicani

Judecătorul Antonin Scalia, membru al Curţii Supreme a Statelor Unite ale Americii, a murit sâmbătă seară, lăsând un loc vacant în tribunalul suprem din State şi un motiv de conflict între republicani şi democraţi într-un an de alegeri prezidenţiale, relatează CNN.

Scalia, în vârstă de 79 de ani, a murit în somn în timpul unei vizite în Texas, moartea lui fiind anunţată puţin după ora României 01.00. Magistratul american era cel mai longeviv dintre actualii judecători ai Curţii Supreme din Statele Unite, fiind învestit în funcţie în 1986, de către fostul preşedinte american Ronald Reagan.

Moartea sa a trimis unde de şoc în lumea politică americană, care s-a divizat aproape imediat în două tabere: cei care susţin înlocuirea sa imediată de către actualul preşedinte Barack Obama, şi cei care doresc ca această decizie să fie lăsată următorului preşedinte al Statelor Unite, care va fi ales în luna noiembrie a acestui an.

Miza poziţiei este una imensă: Scalia a fost văzut drept una dintre cele mai conservatoare voci a Curţii Supreme din SUA, iar înlocuirea sa cu un magistrat cu vederi mai liberale ar putea înclina decisiv balanţa în următoarele decizii importante ale celui mai înalt complet de judecată din Statele Unite ale Americii.

Rolul Curţii Supreme în Statele Unite

În Statele Unite, Curtea Supremă are dreptul final de interpretare a Constituţiei, şi este ultima instanţă de judecată în toate procesele legate de încălcarea legilor federale. Totuşi, instanţa poate acţiona doar în contextul unui caz juridic. Judecătorii Curţii Supreme sunt nominalizaţi de preşedintele ţării, însă trebuie confirmaţi de Senatul Statelor Unite.

Instanţa are dreptul de a invalida legislaţiile specifice ale statelor, în cazul în care poate dovedi că acestea contravin Constituţiei Statelor Unite – cel mai recent exemplu este decizia din iunie anul trecut, atunci când cinci dintre cei nouă judecători ai curţii au decis că interzicerea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex în unele state este neconstituţională.

Componenţa Curţii Supreme a Statelor Unite înaintea morţii lui Scalia, fotografiată în 2010 de „The New York Times”.

Rândul de sus, de la stânga: Sonia Sotomayor, Stephen G. Breyer, Samuel A. Alito şi Elena Kagan.

Rândul de jos: Clarence Thomas, Antonin Scalia (decedat), John Roberts(preşedintele Curţii), Anthony Kennedy şi Ruth Bader Ginsburg.

Scalia a fost cel mai vehement dintre judecătorii opuşi acestei măsuri, conform „ The Washington Post”, iar viziunile sale conservatoare i-au ghidat multe dintre deciziile din trecut. Printre altele, Scalia a considerat că avortul nu este un drept constituţional şi că statele nu sunt obligate să îl garanteze, dar a susţinut, în schimb. constituţionalitatea pedepsei cu moartea.

Cursa prezidenţială capată o miză mult mai mare

Adresându-se naţiunii americane la câteva ore după ce anunţul morţii a fost făcut public, preşedintele Barack Obama a declarat că va nominaliza un înlocuitor pentru Scalia „la timpul potrivit”.

Declaraţia actualului preşedinte ascunde însă un uragan politic pornit în urma morţii lui Scalia, iar analiştii politici de peste ocean se aşteaptă ca acest eveniment să influenţeze crucial chiar şi lupta pentru Casa Albă.

La scurt timp după ce anunţul morţii lui Scalia a fost făcut public, liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, a declarat că nominalizarea unui nou judecător ar trebui fie să fie lăsată la îndemâna viitorului preşedinte al Statelor Unite ale Americii – care va fi ales în luna noiembrie şi învestit în funcţie în ianuarie 2016 – motivând că „poporul american ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte alegerea următorului judecător al Curţii Supreme”.

Opinia lui McConnell a avut un ecou aproape instant în rândul candidaţilor la nominalizarea republicană pentru alegerile din noiembrie: senatorul de Texas Ted Cruz şi senatorul de Florida Marco Rubio au susţinut amândoi lăsarea nominalizării la îndemâna viitorului preşedinte.

În schimb, unul dintre liderii democraţilor din Senat, Harry Reid, a subliniat că legislativul american are obligaţia de a accepta un înlocuitor într-un timp cât mai scurt, pentru ca instanţa să-şi rezume activitatea, instituţia în sine fiind un garant constituţional al cetăţenilor americani.

Însă fostul Secretar de Stat Hillary Clinton, favorită la nominalizarea democrată pentru alegerile din noiembrie, a preferat să nu-şi exprime o opinie clară în acest sens, declarând însă că „posibilitatea ca un judecător al Curţii Supreme să fie nominalizat de viitorul preşedinte face cu atât mai importantă nominalizarea unui candidat cu şanse mari de a câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie”. 

Clinton a trimis săgeţi evidente către contracandidatul ei, senatorul de Vermont Bernie Sanders, ale cărui idei sunt considerate prea liberale pentru a atrage de partea sa şi alegătorii mai conservatori. Sanders a transmis condoleanţe familiei lui Scalia, fără a comenta pe marginea acestui subiect.

Dar chiar şi dacă Barack Obama va decide să nominalizeze un candidat pentru postul lăsat liber de Scalia, actualul preşedinte s-ar putea izbi de un vot negativ al Senatului majoritar republican, care ar adăuga astfel la mizele cursei prezidenţiale şi controlul Curţii Supreme. În mod normal, acesta ar fi un argument destul de important în favoarea candidaţilor susţinuţi de grupuri mai generale ale populaţiei, şi ar putea fi în defavoarea celor care se bazează pe voturile unor anumite categorii sociale, precum Bernie Sanders la democraţi sau Donald Trump în tabăra republicană.